O postare publicată pe rețelele sociale de către Diana Mocanu, antreprenor și bloggeriță de călătorie, a stârnit o dezbatere aprinsă privind comportamentul social din Chișinău. Aceasta a descris o experiență de „șoc continuu” după mutarea în Republica Moldova, menționând o lipsă de deschidere în interacțiunile cu necunoscuții. Diana Mocanu a subliniat faptul că oamenii nu răspund la salut în lifturi sau blocuri și că reacționează adesea agresiv în situații obișnuite, comparând această rezervă cu deschiderea pe care o întâlnește în România.
Sociologul Vasile Cantarji consideră că fenomenul descris este parțial dramatizat, deși confirmă existența unei anumite rezerve sociale. Acesta explică faptul că societatea moldovenească păstrează încă un mental rural, unde salutul este o normă în comunitățile mici, dar devine impropriu în mediul urban când oamenii sunt necunoscuți. Vasile Cantarji subliniază, de asemenea, că zâmbetul în Moldova este mai rar, dar are o valoare mai mare, deoarece exprimă o emoție reală, spre deosebire de zâmbetul ritualizat observat în alte culturi.
Specialistul în comunicare Ion Grosu atribuie comportamentul oamenilor din Chișinău nivelului ridicat de stres generat de mediul urban aglomerat. El menționează că lipsa unui transport public eficient, traficul intens, poluarea și construcțiile masive contribuie la scăderea capacității de rezistență psihică a cetățenilor. Ion Grosu explică faptul că, într-un astfel de context, un incident banal poate fi proiectat ca o formă de agresiune, deoarece oamenii nu mai au resursele necesare pentru a rămâne drăguoși în ciuda stresului cotidian.
Un alt factor identificat de experți este dreptul la anonimitate oferit de viața la oraș, care modifică modul de relaționare socială. Ion Grosu susține că urbanizarea induce o stare în care oamenii nu mai sunt obligați să se cunoască între ei, spre deosebire de mediul de la sat. În plus, utilizarea intensivă a telefoanelor mobile în spațiile publice reduce atenția acordată celor din jur, transformând dispozitivele într-un refugiu care limitează socializarea directă și interacțiunea față în față.
Discuția a atins și sfera serviciilor, unde Ion Grosu a vorbit despre moștenirea post-sovietică ce influențează relația dintre clienți și angajați. El a explicat că persistă un sentiment de tip „rob-stăpân”, care poate genera atitudini defensive din partea personalului de serviciu atunci când clienții adoptă o poziție de superioritate. Totodată, specialistul a menționat că un angajat poate oferi un serviciu de calitate fără a fi obligat să zâmbească permanent, subliniind importanța respectării demnității umane în orice interacțiune.
Contextul social actual este influențat și de un fond informațional marcat de anxietate, din cauze politice sau geopolitice. Vasile Cantarji avertizează că acest climat negativist lasă o amprentă asupra comportamentului societății, suprapunându-se peste factorii istorici de ruralism. Această stare de agitație constantă contribuie la o atmosferă socială mai tensionată, afectând modul în care cetățenii interacționează în spațiul public și în viața de zi cu zi.