Guvernul de la Chișinău a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență pentru a putea devia de la procedurile standard și a stabiliza piața de resurse. Această măsură este necesară pentru a asigura țara cu hidrocarburi, energie electrică și apă în prag de iarnă. Decizia este luată în contextul scumpirii fără precedent a gazelor naturale și a carburanților, cauzată de incertitudinea de pe piețele internaționale generată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Pentru a compensa costurile ridicate, Guvernul începe o optimizare a structurilor de stat prin reducerea efectivelor de personal cu până la 30%. Fondurile economisite prin comasarea agențiilor vor fi redirecționate către familiile vulnerabile. Scopul este ca numărul de gospodării care vor beneficia de compensații în această iarnă să depășească 620.000 de unități, cifra fiind mai mare decât în anul trecut. Premierul Vasile Tofan a recunoscut că, deși s-a propus reducerea cheltuielilor, prețul gazului impune mărirea compensațiilor.
Situația prețurilor la energie este critică, în condițiile în care gazul s-a scumpit cu 41%, iar motorina se apropie de pragul psihologic de 40 de lei pe litru. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avertizat că o nouă creștere semnificativă a prețului gazului este inevitabilă în luna octombrie. În acest context, ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că Guvernul ar putea utiliza instrumente interne, precum reducerea accizei și a TVA-ului la carburanți, pentru a încerca să tempereze impactul asupra bugetelor familiilor.
Pe planul securității, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, a subliniat necesitatea pârghiilor oferite de starea de urgență pentru a preveni penuria de combustibil. De asemenea, Maia Sandu a anunțat că infrastructura energetică va fi protejată împotriva dronelor prin utilizarea sistemelor portabile de rachete antiaeriene și a mitralierelor antiaeriene. Republica Moldova lucrează și cu partenerii externi pentru achiziționarea unui sistem antiaerian cu rază medie de acțiune, prin asistență europeană de 120 de milioane de euro.
Riscurile sunt accentuate și de deficitul hidrologic sever, debitul Nistrului fiind de doar 23 m3/s, față de nivelul obișnuit de 100-120 m3/s. Moldova rămâne dependentă în proporție de 59% de importurile de energie electrică, într-un moment în care sistemul ucrainean este constant bombardat. Lipsa depozitelor de combustibil în țară, acestea fiind vândute în trecut, limitează stocurile la doar 7-10 zile de consum, făcând importurile zilnice esențiale pentru funcționarea țării.
Contextul energetic regional este marcat de o volatilitate extremă, influențată de blocaje în zonele strategice precum Strâmtoarea Ormuz sau Bab al-Mandab. Pe piețele internaționale, prețurile la combustibili sunt menținute ridicate de reducerea exporturilor unor mari producători și de nivelul scăzut al stocurilor subterane din Europa. Aceste factori externi, care afectează întreg continentul, contribuie direct la presiunea economică resimțită de populația din Republica Moldova.