Parlamentul italian a aprobat, joi, modificări majore ale sistemului electoral, după o dezbatere marcată de tensiuni politice ridicate. Noua legislație, susținută direct de premierul Giorgia Meloni, va fi aplicată în cadrul alegerilor programate pentru anul viitor. Decizia a fost luată printr-un vot de 227 de susținători împotriva celor 164 de opozanți, marcând o schimbare fundamentală în modul în care funcționează reprezentarea politică în țara latină.
Reforma înlocuiește actualul sistem mixt, prin care o treime dintre parlamentari erau desemnați prin vot uninominal într-un singur tur, restul fiind aleși prin reprezentare proporțională. Conform noilor reguli, partidele care doresc să formeze o coaliție vor avea obligația de a prezenta, înainte de scrutinul general, un candidat comun pentru funcția de premier și un program politic unitar. Această măsură vizează, conform argumentelor oficiale, creșterea șanselor de a obține învingători clari și un guvern mai stabil.
Un element central al noii legi este mecanismul de recompensă pentru câștigător. Partidul sau coaliția care reușește să obțină cel mai mare procent de voturi, cu condiția ca acesta să depășească pragul de 42%, va primi un număr suplimentar de 105 mandate în Parlament. Acestea vor fi distribuite în proporție de 70 de locuri în Camera Deputaților și 35 de locuri în Senat, transformând astfel o victorie la limită într-o majoritate parlamentară confortabilă.
Opoziția a reacționat dur, acuzând coaliția de dreaptă că utilizează aceste propuneri pentru a-și securiza poziția la putere și că încalcă principiile democrației. Elly Schlein, liderul Partidului Democrat (PD), a declarat că, indiferent de schimbarea legii electorale, opoziția va câștiga alegerile. Totodată, Giorgia Meloni a avertizat că ar putea demisiona și ar putea declanșa alegeri anticipate dacă planurile sale ar fi fost respinse, transformând votul într-un test de autoritate.
În urma votului, Giorgia Meloni a subliniat pe rețelele sociale că este unită și că regulile noi sunt menite să favorizeze stabilitatea și coerența parlamentară a oricărui guvern. Reforma a scos la iveală și tensiuni interne între Frații Italiei (FdI), Liga și Forza Italia. Analistii au observat că riscul de a pierde pensia parlamentară în cazul unor alegeri anticipate a influențat probabil rezultatul votului, deși mandatul actual al premierului expiră abia în octombrie 2027.
Sistemul politic italian a fost marcat istoric de o instabilitate constantă, cu guverne care aveau o durată de viață scurtă. Totuși, sub conducerea lui Giorgia Meloni, numită în 2022, țara a cunoscut o perioadă de stabilitate neobișnuită. Luna trecută, guvernul condus de aceasta a devenit cel mai longeviv guvern din Italia de la încheierea celui de la Doilea Război Mondial încoace, fapt care a oferit contextul pentru această reformă electorală.