Premierul României, Luca Niculescu, a declarat marți că o eventuală unire a Republicii Moldova cu România va avea loc doar atunci când cetățenii ambelor state vor dori acest lucru. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat pentru TVR Moldova, în contextul primei sale deplasări externe la Chișinău. Luca Niculescu a subliniat că, în prezent, obiectivele principale ale guvernării de la București sunt de altă natură.
Conform premierului, prioritatea imediată a României este consolidarea relațiilor bilaterale și facilitarea unei apropieri și mai mari a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Luca Niculescu a menționat existența multor legături între cele două țări și a recunoscut că subiectul unirii poate apărea în contexte dificile. El a explicat faptul că scopul actual este crearea unor punți și a unor conexiuni mai solide între cele două entități politice.
Contextul regional actual, marcat de război în Ucraina și de presiunile exercitate de Rusia asupra Chișinăului, a reactivat discuțiile despre unire. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a menționat anterior că, deși ar vota „da” la un eventual referendum de unire, subiectul nu beneficiază de o majoritate în rândul electoratului moldovean. Ea a punctat că sprijinul majoritar se concentrează pe aderarea la UE, considerată un obiectiv mai realist pentru protejarea suveranității.
Datele privind opinia publică arată o diferență semnificativă între cele două țări. Un sondaj realizat de iData indică faptul că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. În schimb, în România, nivelul de sprijin este mult mai ridicat, ajungând la aproximativ 72% dintre cetățeni. Această discrepanță reflectă pozițiile politice și sociale diferite pe care le dețin populațiile celor două state în acest moment.
Istoricul poziției oficiale a României include și declarația adoptată de Parlamentul de la București pe 27 martie 2018. Aceasta a fost emisă cu 100 de ani după Unirea Basarabiei cu România și afirma că statul român va fi întotdeauna pregătit să susțină orice demers de reunificare. Această pregătire este însă condiționată strict de dorința exprimată de cetățenii din Republica Moldova, conform documentului oficial adoptat atunci.
Discuțiile despre securitatea și viitorul Republicii Moldova sunt intensificate de tensiunile geopolitice din regiune. România a acuzat oficial Moscova de utilizarea războiului hibrid, situația fiind agravată de incidente precum sabotajul de la Carfil. Aceste presiuni externe asupra Chișinăului fac ca subiectul integrației europene și al securității regionale să devină elemente critice pentru stabilitatea țării și pentru relația bilaterală dintre România și Republica Moldova.