Magistrații din Republica Moldova au început, luni, o grevă japoneză cu o durată de 30 de zile, ca semn de nemulțumire față de nivelul veniturilor. Aceștia vor purta, pe parcursul acestei perioade, banderole albe peste mantia de serviciu, o formă de protest simbolică. Acțiunea este motivată de modul în care statutul și responsabilitățile funcției judiciare sunt reglementate în proiectul de reformă a sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar.
Inițiativa de protest a fost lansată de doi judecători, Ion Chirtoacă, de la Judecătoria Chișinău, și Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni. Deși greva urma să înceapă cu o manifestare în fața Parlamentului, acțiunea a fost marcată de o prezență redusă a magistraților. În fața clădirii Parlamentului s-a prezentat doar Marina Rusu, președinta asociației „Vocea justiției”, în timp ce alți protestatari au organizat un contraprotest, acuzând magistrații de corupție și de lipsa unei justiții corecte în țară.
Marina Rusu a subliniat că nivelul actual al veniturilor este insuficient pentru funcția de judecător. Ea a precizat că un judecător de primă instanță câștigă între 12 și 13 mii de lei, în timp ce unii primesc între 26 și 27 de mii de lei, iar secretarii încasează aproximativ 8 mii de lei. Proiectul noii legi ar urma să aducă o majorare de doar aproximativ 1.900 de lei, echivalentul a circa 95 de euro, ceea ce este considerat insuficient.
Problema salarizării vizează întregul sistem judiciar, inclusiv grefieri și asistenți judiciari, conform declarațiilor de la asociația „Vocea justiției”. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că susține revendicările, atât timp cât protestul rămâne pașnic și nu afectează activitatea instanțelor. CSM a declarat că formula de salarizare trebuie să reflecte specificul funcției judiciare și să permită sistemului să atragă și să mențină profesioniști calificați prin soluții echitabile.
Conform legislației din Republica Moldova, magistrații nu au dreptul la greve clasice care ar putea bloca complet examinarea dosarelor sau actul de justiție. De aceea, asociațiile profesionale au optat pentru suspendarea temporară a ședințelor doar pentru cauzele care nu sunt de urgență. Această măsură este menită să protejeze dreptul cetățenilor la justiție, asigurând în același timp tratarea prioritară a aresturilor preventive sau a ordonanțelor de protecție.
În Republica Moldova, cadrele juridice impun limite stricte asupra modului în care funcționarii publici pot exprima nemulțumiri. Deși greva totală este interzisă pentru a evita blocajul instituțional, formele de protest simbolic, precum purtarea bandolelor, sunt permise. Această abordare este utilizată pentru a semnala necesitatea unor reforme structurale fără a încălca obligațiile legale de a asigura continuitatea serviciului public de justiție.