Oligarhul Igor Makarov a revenit în atenția Republicii Moldova printr-o promisiune de investiții care ar putea atinge pragul de un miliard de dolari în sectorul energetic. Într-un context marcat de crize energetice succesive, acest anunț spectaculos poate fi interpretat ca o oportunitate majoră pentru țară. Totuși, profilul investitorului și relațiile sale internaționale impun o analiză atentă a acestui proiect care vizează infrastructura strategică a statului.
Igor Makarov deține cetățenia Republicii Moldova, acordată prin decret de Vladimir Voronin la 25 august 2005. În prezent, acesta utilizează pașaportul moldovenesc ca instrument juridic într-un arbitraj internațional împotriva Canadei, bazat pe acordul bilateral pentru protecția investițiilor. Miza acestui litigiu este reprezentată de despăgubiri de cel puțin 350 de milioane de dolari canadieni, transformând documentul de călătorie într-o piesă centrală într-un conflict de sute de milioane de dolari.
Conflictul cu Ottawa are la bază sancțiunile impuse de autoritățile canadiene după invazia rusă asupra Ucrainei. Canada a justificat aceste măsuri prin relațiile istorice ale lui Makarov cu oficiali ruși de rang înalt și prin afacerile sale energetice ruso-turkmene, care au generat venituri pentru sistemul economic controlat de Kremlin. Documentele oficiale menționează interacțiuni cu Vladimir Putin și nume precum Alexei Miller, șeful Gazprom, sau Serghei Cemezov, șeful Rostec.
Istoria de afaceri a lui Makarov este strâns legată de energia din spațiul postsovietic prin intermediul companiei ITERA. Această entitate a devenit un comerciant regional de gaze semnificativ, utilizând infrastructura Gazprom. În perioada 2012-2013, participațiile sale au fost vândute către Rosneft, companie controlată de statul rus, într-o tranzacție evaluată la aproximativ trei miliarde de dolari. În 2023, Makarov a renunțat la cetățenia rusă, în timp ce Canada i-a reintrodus sancțiunile după o perioadă de suspendare.
Profilul financiar al lui Makarov este unul complex, fiind cetățean al Republicii Moldova și al Ciprului, cu reședința indicată de Forbes în Miami. Documentele Pandora Papers au scos la iveală structuri offshore asociate, inclusiv un trust constituit în Wyoming în 2016, care deținea companii din Insulele Virgine Britanice. Întrebările rămân deschise privind compania care va investi miliardul de dolari, sursa fondurilor și modul în care statul va gestiona riscurile într-un litigiu cu un stat occidental.
Republica Moldova a traversat perioade de instabilitate economică și fluctuații ale prețurilor, fiind vulnerabilă la deciziile externe. În contextul în care dependența energetică de spațiul postsovietic a avut costuri ridicate pentru populație, necesitatea unor garanții clare și a contractelor oficiale devine critică. Promisiunile de investiții masive necesită documentație concretă pentru a asigura securitatea infrastructurii strategice naționale.