Republica Moldova a atins un prag semnificativ în sectorul energetic, depășind 1.000 MW de capacități regenerabile instalate în țară. Totuși, tranziția energetică a ajuns într-o etapă critică, unde provocările nu mai sunt legate de numărul de megawați, ci de infrastructura de stocare, de tarifele aplicate și de capacitatea rețelelor de a gestiona fluxul de energie. Această situație a fost abordată de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul evenimentului Abordare regională Chișinău 2026, organizat de Energynomics împreună cu Asociația Businessului European (EBA) Moldova.
Problema principală identificată de Dorin Junghietu este decalajul dintre momentul producției și cel al consumului efectiv. În prezent, țara produce energie electrică în orele în care cererea este minimă, însă sistemul nu poate exporta surplusul din cauza interconexiunilor insuficiente. Chiar și cu 1,1 gigawați de regenerabile instalate, Republica Moldova este nevoită să importe energie scumpă de pe piețele regionale în diverse momente. În trimestrul al doilea al acestui an, sursele regenerabile au acoperit 46% din energia consumată și 86% din producția locală.
Sectorul rezidențial contribuie semnificativ la această producție, însă fără mecanisme de gestionare eficientă. Dorin Junghietu a menționat că există peste 10.241 de consumatori care au instalat panouri fotovoltaice, reprezentând o capacitate de peste 220 MW. Această energie este generată în perioadele cu consum redus, ceea ce pune presiune pe rețea. Deși au fost instalate peste 40.000 de contoare inteligente, doar aproximativ treizeci de consumatori au optat pentru noile tarife, ceea ce indică o lipsă de adaptare a comportamentului la prețurile pieței.
Pentru a stimula flexibilitatea sistemului, statul a introdus măsuri de facilitare pentru investitorii în tehnologii de stocare. În următoarele 20 de luni, investitorii vor beneficia de o pauză fiscală, neplătuind TVA și taxa de import pentru bateriile utilizate în stocare. De asemenea, proiectele de interconexiune cu România au fost declarate de utilitate publică, oferind scutiri de TVA pentru echipamentele necesare. Obiectivul strategic este reducerea dependenței de importuri de la 77% la 40%, asigurând un nivel de 85% din producția locală din surse regenerabile.
Presiunea europeană impune un calendar strict pentru integrarea energetică a țării. Dorin Junghietu a declarat că până în anul 2028, Republica Moldova trebuie să realizeze cuplarea pieței energetice cu piața europeană. Această misiune este dificilă din cauza vitezei cu care reglementările europene se schimbă, depășind uneori capacitatea umană de implementare a legislației. Ministrul subliniază că succesul tranziției depinde de transformarea consumatorului final într-un participant activ, capabil să își ajusteze consumul în funcție de variațiile de preț.
Evoluția energetică în regiune este marcată de o presiune constantă asupra stabilității rețelelor și a securității furnizării. În contextul european, integrarea piețelor și dezvoltarea infrastructurii de transport sunt esențiale pentru a evita dependența de sursele externe. Republica Moldova urmărește prin aceste reforme să își consolideze autonomia, încercând să transforme surplusul de energie regenerabilă într-un activ economic, în loc să rămână o provocare pentru stabilitatea rețelelor naționale.