Parlamentul Republicii Moldova a decis, marți, instituirea unei stări de urgență în sectoarele energiei și ale apei, pe o perioadă de 60 de zile. Această măsură legislativă a fost adoptată prin vot cu un rezultat de 54 la 20, în timp ce 22 de deputați au ales să nu participe la votul respectiv. Noua reglementare va intra în vigoare sâmbătă, oferind guvernului instrumente pentru gestionarea crizelor iminente.
Decizia vine pe fondul unei situații de instabilitate economică și climatică, Republica Moldova confruntându-se cu o secetă gravă și cu creșterea prețurilor la nivel mondial pentru carburanți. Guvernul a explicat că starea de urgență este esențială pentru a permite autorităților să răspundă rapid în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu energie, apă sau combustibil. Această agilitate administrativă este necesară pentru a gestiona riscurile actuale.
Președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea acestui pas pentru a permite decizii rapide, în special dacă debitul râului Nistru va continua să scadă sau dacă prețurile la carburanți vor crește și mai mult. Pe lângă criza energetică, țara se confruntă cu o penurie de apă pe râurile Nistru și Prut, ceea ce pune sub semnul întrebării stabilitatea aprovizionării cu apă potabilă. Situația climatică afectează direct infrastructura energetică.
În paralel, Guvernul încearcă să extindă bugetul destinat ajutării gospodăriilor vulnerabile, care trebuie să facă față creșterii prețurilor la gaze în această iarnă. În prezent, jumătate din populația țării beneficiază de aceste măsuri de susținere pentru plata facturilor. Pe de altă parte, liderul opoziției, Igor Dodon, a cerut prin intermediul platformei Telegram ca guvernul să adopte o abordare pragmatică și să deschidă negocieri cu Rusia pentru furnizarea gazelor.
Republica Moldova, care are o populație de 2,4 milioane de locuitori și este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a reușit să își reducă dependența de energia rusească după invazia din Ucraina din 2022. În prezent, țara se bazează pe importuri provenite din state membre UE. Această tranziție energetică are loc într-un context de volatilitate a prețurilor la combustibili, influențată de conflictele din Orientul Mijlociu.
Evoluția securității energetice în regiunea estică rămâne un subiect critic pentru stabilitatea politică și socială a statelor vecine. Deciziile de gestionare a resurselor de apă și a combustibililor sunt strâns legate de capacitatea de reziliență a infrastructurilor naționale în fața schimbărilor climatice și a tensiunilor geopolitice care afectează fluxurile de aprovizionare internaționale.