Parlamentul de la Chișinău a adoptat marți, 22 septembrie, hotărârea prin care se instituie starea de urgență în sectoarele energiei și apei pentru o perioadă de 60 de zile. Această decizie majoră a fost luată la urma unei propuneri venite de la Executiv, ca răspuns la o situație critică de aprovizionare. Parlamentul a votat cu 54 de susținători și 20 de opozanți, în timp ce 22 de deputați au ales să nu participe la vot.
Criza care a impus această măsură este una dublă, combinând dificultățile economice cu fenomenele climatice extreme. Pe de o parte, Republica Moldova se confruntă cu o scumpire accelerată a carburanților la nivel global, presiune agravată de conflictul din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, o secetă severă afectează sursele de apă ale țării, ducând la o scădere dramatică a debitelor fluviilor Nistru și Prut, care reprezintă principalele surse de apă potabilă.
Președinta Maia Sandu a explicat faptul că acest mecanism de stare de urgență este strict necesar pentru a permite autorităților luarea unor decizii administrative rapide. Prin această procedură, statul va putea efectua achiziții de urgență de carburanți în cazul în care prețurile vor continua să crească. De asemenea, guvernul va putea gestiona mai eficient resursele de apă dacă debitele râurilor vor continua să scadă într-un ritm alarmant.
În paralel cu gestionarea resurselor, Guvernul lucrează la suplimentarea bugetului destinat ajutoarelor pentru încălzire pe perioada iernii. Acest sprijere financiară este vitală pentru stabilitatea socială, deoarece beneficiază aproape jumătate din populația Republicii Moldova. Decizia de la Chișinău reflectă vulnerabilitățile economice ale unui stat care, cu o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, încearcă să își reducă dependența de resursele energetice rusești.
Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a criticat această abordare și a solicitat autorităților o poziție mai pragmatică. Acesta a cerut reluarea urgentă a negocierilor directe cu Federația Rusă pentru a asigura furnizarea de gaze naturale la prețuri preferențiale. Tensiunile internaționale și contextul geopolitic actual rămân factori determinanți în modul în care Republica Moldova își gestionează securitatea energetică și resursele naturale.
Republica Moldova este un stat candidat la integrarea în Uniunea Europeană, proces care implică o adaptare constantă la standardele de securitate. După invazia declanșată de Moscova în Ucraina în 2022, țara a depus eforturi constante pentru diversificarea surselor de energie. Această tranziție către independență energetică face ca orice fluctuație a prețurilor la combustibili sau orice schimbare climatică să aibă un impact direct asupra stabilității interne.