Republica Moldova va trece printr-o reformă majoră a administrației publice locale, care presupune eliminarea celor 32 de consilii raionale actuale. Începând cu anul 2027, după desfășurarea următorului scrutin local, nivelul al doilea al administrației va fi reprezentat de doar trei consilii regionale. Acestea vor avea sediile situate în orașele Bălți, Chișinău și Cahul, iar membrii lor vor fi aleși direct de către cetățeni, utilizând o formulă de vot similară cu cea actuală pentru consilierii raionali.
Reforma va aduce o schimbare radicală în structura primăriilor, numărul acestora urmând să scadă de la aproape 900 de unități, la doar 292 de primării până la sfârșitul anului 2027. În regiunea de Nord, care va cuprinde 11 raioane și 514 mii de locuitori, numărul primăriilor va scădea de la 306 la 81. Regiunea Centru va include 13 raioane cu 670 de mii de cetățeni și va avea 96 de primării, față de cele 349 actuale. Regiunea Sud va fi formată din șapte raioane, având 280 de mii de locuitori și 48 de primării, de la cele 165 existente în prezent.
Reducerea aparatului administrativ este un punct central al noii organizări, vizând eliminarea stratului de intermediere dintre primării și Guvern. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că structurile de nivelul al doilea vor avea un aparat mult mai restrâns, concentrându-se pe profesioniști. El a menționat că primăriile vor avea nevoie de specialiști în planificare, achiziții publice și elaborare de proiecte. În prezent, 25% din funcționarii din administrația locală activează în acest sector, însă 50% dintre aceștia au depășit vârsta de pensionare.
Premierul Vasile Tofan a explicat faptul că noile regiuni nu vor înlocui simplu raioanele, ci vor avea un rol diferit, axat pe strategie, coordonare și dezvoltare regională. Scopul este ca aceste unități să ajute primăriile să atragă finanțare și să promoveze proiecte de amploare. Serviciile publice nu vor fi eliminate din localități, însă modul de gestionare se va schimba: unele vor trece direct la primării, în timp ce altele vor fi administrate centralizat de către regiuni.
În ceea ce privește statutul orașelor, Chișinău și Bălți vor rămâne municipii, la fel ca în prezent. O schimbare importantă este reorganizarea raionului Taraclia, care va deveni municipiu. Totodată, Găgăuzia va păstra statutul de autonomie stabilit prin legislație. Guvernul a menționat anterior, în luna aprilie, că conceptul de reformă prevedea reducerea numărului de raioane de la 32 la un total de 10 unități administrative.
Această restructurare administrativă vine într-un context de transformare a managementului public, unde autoritățile urmăresc eficientizarea resurselor și modernizarea serviciilor. Prin trecerea de la un model fragmentat, bazat pe numeroase raioane, la unul regionalizat, Republica Moldova încearcă să consolideze capacitatea de gestionare a proiectelor de dezvoltare. Această decizie vizează direct modul în care fondurile și serviciile sunt distribuite către populația din zonele rurale și urbane.