Republica Moldova se pregătește să introducă starea de urgență în domeniile energetice și hidrologice, o mișcare strategică menită să permită guvernului reacții rapide în cazul unor crize de aprovizionare. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, în urma unei ședințe a Consiliului Național de Securitate. Această decizie vizează protejarea accesului populației la resurse esențiale, precum apa, energia și combustibilii, pe parcursul sezonului de iarnă.
Pentru implementarea acestui regim de urgență, Parlamentul de la Chișinău este convocat astăzi într-o ședință extraordinară. În paralel, premierul Vasile Tofan va propune guvernului, în cadrul unei ședințe desfășurate în această dimineață, o decizie similară pentru a oficializa acest statut. Autoritățile de stat urmăresc astfel să creeze un cadru juridic și operațional care să faciliteze gestionarea rapidă a eventualelor penurii de resurse critice.
Situația este agravată de faptul că Republica Moldova nu deține zăcăminte proprii de gaze naturale sau petrol, fiind într-o dependență totală de importurile externe. În același timp, seceta recentă a afectat sever debitul Nistrului, ceea ce a avut un impact direct asupra capacității de producție a energiei electrice. Aceste constrângeri resimțite la nivel național impun necesitatea unor planuri de intervenție actualizate și testate riguros de către autorități.
Ca parte a strategiilor de siguranță, guvernul va monitoriza constant nivelul stocurilor de gaze și va începe constituirea treptată a rezervelor de urgență pentru produsele petroliere. De asemenea, se pune accent pe menținerea unor rute alternative pentru importul de electricitate, inclusiv utilizarea interconexiunilor cu România. În acest context, se prevede creșterea capacității comerciale la frontiera dintre cele două țări pentru a asigura stabilitatea rețelei.
În ceea ce privește protecția socială, executivul va menține mecanismul de compensare a facturilor la energia utilizată de cetățeni. Nivelul acestor compensații va fi ajustat în funcție de evoluția tarifelor și de gradul de vulnerabilitate al diferitelor gospodării. Scopul final este de a preveni impactul economic sever asupra populației în cazul în care prețurile la resursele de bază vor suferi fluctuații neprevăzute.
Dependența energetică a Republicii Moldova de importuri reprezintă o vulnerabilitate structurală constantă, fiind accentuată de lipsa resurselor proprii de combustibili fosili. În perioadele de instabilitate climatică, precum seceta care afectează resursele hidrologice, capacitatea de generare internă scade, forțând statul să apeleze la mecanisme de urgență pentru a menține continuitatea serviciilor de bază pentru cetățeni.