Dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa se confruntă cu obstacole majore cauzate de limitările rețelelor electrice actuale. O analiză realizată de Clotilde Bômont și Caspar Hobhouse, publicată de Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, indică faptul că noile centre de date pot bloca progresul tehnologic dacă nu sunt construite în funcție de disponibilitatea energiei. Autorii susțin că politica pentru AI trebuie să fie strâns legată de cea energetică pentru a evita congestiile.
La nivel global, consumul centrelor de date a ajuns la aproximativ 415 TWh în 2024, ceea ce reprezintă 1,5% din cererea totală de electricitate. Statele Unite dețin 45% din acest consum, China 25%, iar Europa ocupă 15%. În cadrul Uniunii Europene, centrele de date au reprezentat circa 3,1% din consumul total de electricitate în anul 2024. Se estimează că dezvoltarea acestora va genera aproximativ 10% din creșterea cererii de energie în următorul deceniu.
Problema nu este doar cantitatea de energie produsă, ci și capacitatea rețelelor de a transporta curentul. Timpii de racordare la rețea variază drastic, de la trei ani în unele țări nordice, până la zece ani în Germania sau Țările de Jos. O parte importantă din infrastructura europeană are peste 40 de ani, ceea ce complică situația. În același timp, electrificarea industriei și a transportului crește presiunea asupra unor rețele deja suprasolicitate.
O oportunitate apare prin utilizarea energiei regenerabile care este restricționată din cauza capacității limitate a rețelelor. În 2024, în UE s-au restricționat aproximativ 72 TWh de energie, predominant regenerabilă. Clotilde Bômont și Caspar Hobhouse propun o „geografie a calculului” în care sarcinile de antrenare a modelelor AI ar putea fi mutate în zone cu surplus de energie. Acest lucru ar putea ajuta la absorbția producției solare sau eoliene care altfel ar fi pierdută.
Pentru a evita dependența de combustibili fosili, experții recomandă flexibilitatea consumului de către centrele de date. Un studiu realizat de Agora Energiewende și Deloitte sugerează că oferirea de flexibilitate pentru aproximativ 120 de ore pe an ar putea evita instalarea a 4 GW de capacitate fosilă de rezervă. De asemenea, se propune prioritizarea accesului la rețea pentru aplicațiile cu valoare publică, precum securitatea cibernetică, sănătatea sau apărarea, în detrimentul celor cu beneficii limitate.
Evoluția infrastructurii energetice rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică și securitatea națională. În contextul tranziției către surse verzi, capacitatea de a gestiona vârfurile de consum și de a integra tehnologii noi este esențială. Deciziile privind localizarea centrelor de date vor influența direct viteza cu care Europa poate deveni competitivă pe piața globală a inteligenței artificiale și reziliența sistemelor sale electrice.