Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi că principalele argumente utilizate de România pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară sunt execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale. Într-o discuție desfășurată cu reprezentanții S&P, oficialul a subliniat importanța menținerii disciplinei în cheltuieli pentru a asigura stabilitatea financiară. Această întâlnire a avut loc în cadrul procedurii de evaluare a ratingului suveran, moment în care echipa tehnică a ministerului a prezentat evoluția actuală a finanțelor publice.
Alexandru Nazare a explicat faptul că ajustarea fiscală în curs de desfășurare nu vizează doar reducerea deficitului, ci se reflectă și în structura bugetului de stat. Ministrul a susținut că România a demonstrat capacitatea de a controla cheltuielile și de a proteja investițiile finanțate prin fonduri europene. Obiectivul central este orientarea resurselor către proiecte cu un impact economic ridicat, asigurând în același timp respectarea tuturor țintelor asumate pentru anul curent, conform datelor prezentate la minister.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții autorităților române au abordat deschis și dificultățile actuale, precum incertitudinile politice și presiunile externe. Alexandru Nazare a menționat că există presiuni asupra costurilor de finanțare, însă strategia ministerului se concentrează pe prioritizarea investițiilor și pe valorificarea fondurilor europene. El a avertizat că progresul obținut în ultimele luni nu trebuie să ducă la o relaxare prematură a politicii fiscale, deoarece credibilitatea externă depinde de capacitatea de a menține reformele.
Menținerea ratingului de investiții este considerată obiectivul principal, deoarece de acest nivel depind condițiile de finanțare ale țării și încrederea investitorilor. Alexandru Nazare a precizat că un rating bun permite direcționarea resurselor către dezvoltare, în loc de plata dobânzilor. Pentru perioada următoare, prioritățile includ construcția unui buget realist pentru anul 2027, limitarea creșterii cheltuielilor rigide și continuarea măsurilor structurale care permit reducerea deficitului pe termen mediu, pentru o economie bazată pe capital privat.
Evaluarea de către S&P este un moment critic, deoarece o eventuală retrogradare ar putea plasa România în categoria "junk". O astfel de decizie ar duce la creșterea costurilor de finanțare și la reducerea accesului la anumite categorii de investitori internaționali. Deși agențiile Fitch și Moody's au menținut deja România în categoria recomandată investițiilor, decizia finală a S&P este așteptată pe data de 2 octombrie, influențând direct stabilitatea financiară a statului.
Procesul de evaluare a ratingului suveran este esențial pentru stabilitatea macroeconomică, deoarece influențează direct costul debtului public. În contextul actual, deciziile de consolidare fiscală sunt monitorizate atent de agențiile de rating pentru a vedea dacă țara poate respecta angajamentele de deficit. Capacitatea de a menține un rating de investiții este direct legată de predictibilitatea deciziilor fiscale și de disciplina cheltuielilor publice pe termen lung.