Miniștrii mediului din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene deschid astăzi, la Luxemburg, Consiliul de Mediu. Această reuniune include o dezbatere politică esențială privind revizuirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscută sub numele de EU ETS. În acest context, Asociația Forestierilor din România a transmis deja poziția sa oficială către Guvernul României, Parlament și europarlamentarii români, pentru a influența deciziile politice ce vor fi luate.
Asociația Forestierilor din România susține ambiția climatică a propunerii Comisiei Europene, însă propune cinci amendamente specifice pentru sectorul pădurilor și al filierei lemnului. Aceste propuneri nu vizează modificarea plafonului de emisii sau a regulilor pieței, ci urmăresc corectarea unor dezechilibre. ASFOR subliniază că, în forma actuală, pădurile sunt plasate mai jos în ierarhia veniturilor, iar produsele din lemn nu sunt incluse printre materialele cu emisii scăzute care beneficiază de sprijin.
Un punct critic vizează momentul în care stocarea carbonului în pădure și în produse va fi recunoscută, proces care este amânat până în anul 2034. ASFOR cere ca acest raport privind absorbțiile să fie devansat la anul 2031 și să includă stocarea carbonului în produse. De asemenea, asociația solicită ca produsele din lemn cu durată lungă de viață, în special cele folosite în construcții, să fie incluse printre materialele cu emisii scăzute sprijinite din veniturile ETS.
Președintele ASFOR, dr. ing. ec. Ciprian Dumitru Muscă, a declarat că pădurea este singura resursă care stochează carbon, înlocuiește betonul și oțelul și produce energie regenerabilă. Acesta a precizat că nu solicită excepții sau o ambiție mai mică, ci doar recunoașterea acestui rol de către directivă. Totodată, a subliniat necesitatea monitorizării cererii de biomasă, avertizând că o pădure supraexploatată nu mai poate ajuta procesul climatic.
Alte cerințe ale asociației includ stabilirea unor criterii fixe pentru biomasă, limitând ajustările la monitorizare și raportare, acceptând sistemele naționale de trasabilitate ca dovadă de durabilitate. De asemenea, se propune monitorizarea cererii de biomasă printr-un raport trienal despre efectele asupra pădurilor și a lemnului disponibil. În plus, biomasa reziduală din exploatare și prelucrare, cu trasabilitate demonstrată, ar trebui să fie eligibilă pentru proiectele de captare și stocare a carbonului sprijinite de UE.
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) reprezintă principalul instrument de combatere a schimbărilor climatice în Uniunea Europeană, prin impunerea unui preț pentru poluarea atmosferică. Acest mecanism forțează industriile să reducă emisiile de gaze cu efect de seră prin limitarea numărului de permise disponibile. Revizuirea actuală a schemei are un impact direct asupra modului în care sectorul industrial și cel energetic vor finanța tranziția către tehnologii verzi.