Luna august 2026 a marcat un prag istoric în ceea ce privește temperaturile globale, fiind identificată ca cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivelul planetei. Conform datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, temperatura medie a aerului la suprafață a ajuns la 16,96 grade Celsius. Această valoare depășește recordurile anterioare stabilite în august 2023 și august 2024, marcând o creștere de 0,85 grade Celsius față de media perioadei 1991-2020.
Fenomenul de încălzire a afectat masiv și ecosistemele marine, în special în zona oceanelor dintre 60 de grade Sud și 60 de grade Nord. Temperatura medie a suprafeței mării în această zonă a atins un record de 21,07 grade Celsius, depășind valoarea de 20,98 grade Celsius înregistrată în 2023. În plus, o valoare zilnică extremă de 21,11 grade Celsius a fost înregistrată pentru temperatura globală a suprafeței mării în zona de la poli.
În regiunea europeană, impactul schimbărilor climatice s-a manifestat prin temperaturi extrem de ridicate și condiții de secetă severă. Temperatura medie din august în Europa a fost de 20,26 grade Celsius, ceea ce înseamnă cu 1,10 grade peste media perioadei 1991-2020. Această lună a fost la egalitate cu iulie 2023 ca fiind cea mai caldă lună calendaristică din istorie, depășind cu 1,65 grade Celsius media perioadei preindustriale.
Seceta a fost una dintre cele mai grave probleme pentru Europa Centrală și de Est, afectând direct resursele de apă. România a fost menționată explicit în raportul Copernicus ca fiind una dintre țările care s-au confruntat cu condiții de secetă severă în această perioadă. Acest deficit de precipitații a dus la scăderea debitelor pentru râuri importante, precum Dunărea, Rinul sau evenimentul de la Bugul de Sud.
Pe lângă deficitul de apă, temperaturile ridicate au contribuit la intensificarea incendiilor de vegetație în diverse regiuni europene. În Pacific, condițiile de El Niño s-au intensificat, fiind una dintre cele mai puternice apariții înregistrate vreodată, afectând și regimul de incendii din Indonezia. În același timp, extinderea gheții marine a înregistrat valori extrem de reduse atât în zona Arctică, cât și în Antarctica.
Evoluția acestor fenomene extreme reflectă o schimbare rapidă în sistemul climatic global, cu efecte directe asupra resurselor naturale. În contextul în care evenimentele climatice devin tot mai frecvente, monitorizarea temperaturilor oceanice și a debitelor de apă devine crucială pentru gestionarea riscurilor de secetă și de incendii. Această lună de august a demonstrat cât de fragilă este stabilitatea temperaturilor față de media istorică.