Guvernul a dat drumul oficial proiectului Autostradei Brașov-Făgăraș, după ce a aprobat indicatorii tehnico-economici necesari pentru această investiție majoră. Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a anunțat că proiectul intră într-o etapă decisivă, urmând ca pasul imediat să fie lansarea licitației pentru lucrările de construcție. Se preconizează că șantierul propriu-zis va fi deschis în anul 2027, marcând trecerea de la planificare la execuție.
Investiția pentru acest segment de drum rapid este estimată la suma de 9,3 miliarde de lei. Finanțarea va fi asigurată prin fonduri europene, prin intermediul Programului Transport, completată de resurse provenite de la bugetul de stat. Autostrada va avea o lungime totală de 49,75 kilometri și va asigura o legătură rapidă între Brașov și Făgăraș. Durata estimată pentru desfășurarea tuturor lucrărilor de construcție este de 36 de luni.
Infrastructura planificată include trei noduri rutiere strategice, situate la Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia. Pe întregul traseu vor fi construite 49 de poduri, pasaje și viaducte, precum și trei galerii de tip "cut and cover", cu o lungime totală de aproximativ 800 de metri. Aceste galerii vor funcționa și ca ecoducte. Proiectul prevede, de asemenea, un spațiu de servicii, o parcare de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Coordonare.
Proiectul a cunoscut o perioadă lungă de așteptare, contractul pentru completarea Studiului de Fezabilitate și realizarea proiectului tehnic fiind semnat încă în august 2021. Deși studiul trebuia finalizat în 22 de luni, procesul a durat peste 5 ani. Horațiu Cosma a subliniat că această întârziere este mult prea mare pentru un proiect de o asemenea importântanță și a menționat că, de la emiterea Acordului de Mediu în iunie, procedurile de la Ministerul Transporturilor au fost accelerate.
Această autostradă va servi drept coridor de mare viteză către Sibiu și spre restul țării și al Europei, conectând Brașovul la rețeaua națională și europeană de drumuri rapide. Executivul consideră că această investiție va contribui la îmbunătățirea conectivității regionale, la dezvoltarea zonei și la fluidizarea traficului. De asemenea, proiectul vizează creșterea siguranței rutiere, reducerea timpilor de transport și scăderea nivelului de poluare în regiune.
Construcția drumurilor rapide în România face parte dintr-un efort continuu de modernizare a rețelei de transport, însă proiectele de infrastructură de mare anvergură se confruntă adesea cu termene de execuție prelungite. În contextul actual, dezvoltarea acestor coridoare este esențială pentru integrarea economică a regiunilor și pentru facilitarea tranzitului internațional de mărfuri și persoane prin țară.