În cursul acestui an, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a înregistrat peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare. Această situație evidențiază o creștere a incidenței atacurilor cibernetice și a manipulării victimelor prin apeluri telefonice sau platforme false. Consumatorii sunt adesea convingși să divulge date sensibile sau să contracte credite în numele lor, pierzând economiile sau rămânând cu datorii neprevăzute.
O metodă frecventă implică apeluri de la persoane care pretind că sunt reprezentanți ai băncii, Poliției sau BNR. Într-un caz din Ilfov, o victimă a fost convinsă să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei pentru a-și „proteja” banii. Aceasta a retras suma și a cumpărat criptoactive la un ATM, după ce a fost instruită să o facă în tranșe de câte 10.000 de lei.
Frauderile pot include și furtul de identitate prin procese de identificare video sau utilizarea unor aplicații de control de la distanță. O persoană din Vrancea a suferit un prejudiciu de 66.000 de lei după un furt de identitate, în timp ce o femeie din București a pierdut 90.000 de lei. Atacatorii au reușit să acceseze conturile prin instalarea unor aplicații de pe WhatsApp, utilizând mecanisme de autentificare biometrică sau coduri de securitate.
În unele situații, infractorii exploatează dorința oamenilor de a obține profituri rapide prin investiții în acțiuni sau criptoactive. Un consumator din Covasna a fost păcălit să cumpere acțiuni Hidroelectrica prin intermediul unui site fals și al unui presupus broker. În acest caz, după ce tranzacțiile au fost executate, numerele de contact ale celor care au coordonat operațiunile au încetat să mai fie valabile.
Problema majoră este că băncile consideră operațiunile ca fiind autorizate, deoarece au fost efectuate prin mecanismele oficiale de homebanking. În cazul unei victime din Prahova, accesul la aplicații a fost permis unei persoane de încredere, rezultând un prejudiciu de peste 15.000 de lei. De asemenea, un consumator din Ilfov a fost pus în dificultate de o rată lunară de 1.450 de lei, după ce a fost convins să depună 70.000 de lei la un ATM Bitcoin.
Contextul actual al securității digitale pune în evidență riscurile tehnologice, precum utilizarea tehnologiei deepfake pentru autentificări false. Expertul Alexandru Păunescu avertizează că înregistrările video pot fi folosite pentru a simula identitatea unei persoane în aplicațiile de banking. Este esențial ca cetățenii să fie atenți la urgența artificială creată de atacatori, deoarece băncile nu solicită niciodată parole, coduri PIN sau date de tip CVV prin telefon.