Bucureștiul ocupă ultima poziție într-un clasament european privind tranziția sistemelor de încălzire urbană de la combustibilii fosili către soluții sustenabile. Conform unui raport elaborat de Greenpeace Europa Centrală și de Est (ECE), Capitala României se află la polul negativ al evaluării, alături de Atena și Roma. Performanța scăzută este cauzată de dependența ridicată de gaz, lipsa unei strategii integrate și ritmul lent de reabilitare termică a clădirilor.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, sistemul actual prezintă probleme majore. Raportul Greenpeace subliniază că performanța infrastructurii este slabă, fiind afectată de pierderile mari de căldură și de eficiența redusă a rețelei. Deși există planuri de investiții importante pentru modernizarea și reabilitarea sistemului, acestea sunt deja asigurate, dar tranziția către un model fără combustibili fosili rămâne încă departe de finalizare.
La polul opus al clasamentului se regăsesc orașe precum Stockholm, Paris și Viena, care sunt considerate exemple de bune practici în tranziția către sisturi de încălzire sustenabile. Copenhaga și Amsterdam sunt, de asemenea, pe un traseu favorabil, în timp ce în zona de mijloc se află orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles. Toate aceste centre urbane au însă de parcurs etape importante pentru eliminarea completă a combustibililor fosili.
Tranziția energetică are un impact direct asupra costurilor suportate de cetățeni, nu fiind doar o chestiune de reducerea emisiilor. În orașe precum Paris, Viena și Madrid, combinația dintre pompele de căldură, izolarea clădirilor și energia solară a ajutat la scăderea facturilor. În Berlin și Amsterdam, utilizarea centralelor de tip „power-to-heat” oferă o protecție mai bună împotriva fluctuațiilor prețurilor, iar în Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a redus emisiile de oxizi de azot.
Greenpeace solicită sprijin politic, legislativ și financiar din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale pentru accelerarea proiectelor de încălzere regenerabilă. Organizația subliniază necesitatea unor termene clare pentru a evita plasarea costurilor tranziției pe umerii cetățenilor. Fonduri precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă ar putea fi utilizate pentru renovarea locuințelor și pentru protejarea gospodăriilor care se confruntă cu situația sărăciei energetice.
Analiza realizată prin raportul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană” vizează 15 orașe europene. Evaluarea a inclus criterii precum eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, infrastructura existentă, implementarea proiectelor și echitatea socială. Pentru București, miza principală este transformarea unei rețele cu probleme structurale într-un sistem mai eficient și mai puțin vulnerabil la variațiile prețurilor la energie.