Curtea Constituțională a decis amânarea procesului de examinare a sesizării depuse de Bolojan, în contextul conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost înaintată după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a obținut victoria în prima instanță. Disputa vizează neplata unor restanțe salariale care au apărut ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin diverse hotărâri judecătorești.
Bolojan a motivat demersul depus la CCR pe 2 iulie, susținând că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie de gestionare a finanțelor publice. Conform argumentelor prezentate, sarcina puterii judecătorești este doar de a interpreta și aplica legile, nu de a decide direcția bugetară. Juriștii Guvernului consideră că instanța își depășește competența constituțională, încălcând prevederile Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codul administrativ.
Premierul a subliniat că elaborarea proiectului de buget, rectificările și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale executivului și legislativului. În acest moment, puterea judecătorească nu deține competența tehnică sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici dintr-un buget general consolidat. Această situație obligă Guvernul să aloce sume masive pentru un singur sector, respectiv zona de Justiție, perturbând echilibrul bugetar național prin această ingerință directă.
Conflictul a escaladat după ce, în luna martie, Înalta Curte de Casație a solicitat Curtea de Apel București să oblige Guvernul să achitie 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia impune executarea în 10 zile de la been definitiva, sub amenințarea unor penalități de 1% pe zi și amenzi suplimentare.
Sumele în joc sunt extrem de mari, deoarece penalitățile de 1% pe zi reprezintă aproximativ 48 de milioane de lei, echivalentul a circa 9 milioane de euro zilnic. Bolojan a precizat că, pe lângă cele 4,8 miliarde lei solicitate de Înalta Curte, există și alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei care vizează zona de Parchet. Guvernul a contestat acțiunea, iar termenul stabilit inițial de Înalta Curte a fost de 9 iulie.
Gestionarea restanțelor salariale în sectorul public reprezintă un element critic pentru stabilitatea fiscală a statului. Deciziile instanțelor care impun plăți masive prin rectificări bugetare pot afecta capacitatea Guvernului de a respecta țintele de deficit bugetar și de a finanța alte sectoare prioritare. Acest conflict între puterea judecătorească și cea executivă pune în discuție limitele de competență în cadrul arhitecturii statului român.