Premierul desemnat Luca Niculescu se pregătește pentru votul de învestitură de mâine în plenul Parlamentului, oferind o variantă de guvernare care prioritizează protecția socială în detrimentul unor reforme structurale. Această strategie de negociere apare ca o necesitate pentru a obține majoritatea necesară, după ce propunerea anterioară a lui Siegfried Mureșan a eșuat. Diferența dintre cele două oferte constă în reducerea confruntărilor instituționale și în includerea directă a social-democraților în Executiv.
Spre deosebire de programul lui Siegfried Mureșan, care a obținut doar 182 de voturi la 30 septembrie, noul document propus de Luca Niculescu este conceput pentru a capta susținerea partidelor politice. În timp ce Siegfried Mureșan a pierdut votul cu 51 de susținători sub pragul de 233 de voturi necesar, Luca Niculescu beneficiază de o configurație în care PSD ocupă posturi de minister. Această schimbare de paradigmă permite partidelor să asume rezultatele deciziilor, oferindu-le în același timp un rol direct în aplicarea programului de guvernare.
Pe plan administrativ, Luca Niculescu renunță la măsurile radicale propuse anterior de Siegfried Mureșan, precum reducerea numărului de parlamentari cu 13% sau limitarea numărului de secretari de stat. În loc de aceste intervenții directe, noul premier propune efectuarea unui audit funcțional înainte de orice reorganizare a personalului. Această abordare graduală vizează reducerea tensiunilor cu administrația centrală și serviciile deconcentrate, păstrând totodată un control asupra dimensionării personalului în funcție de volumul de activitate.
Sectorul companiilor de stat și cel al justiției prezintă, de asemenea, schimbări semnificative față de proiectul de luna trecută. În cazul TAROM, Luca Niculescu propune atragerea unui investitor strategic, spre deosebire de planul lui Siegfried Mureșan care prevedea privatizarea competitivă sau chiar închiderea operatorului. În justiție, noul program se concentrează pe digitalizare și infrastructură, renunțând la angajamentele explicite privind alegerea Consiliului Superior al Magistraturii sau la reforma controlului democratic asupra serviciilor de informații.
În ciuda acestor ajustări, obiectivele macroeconomice rămân constante în ambele propuneri de guvernare. Atât Luca Niculescu, cât și Siegfried Mureșan menționează necesitatea reducerii deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Ambele programe susțin menținerea cotei unice de impozitare, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și reforma ANAF. Direcția externă rămâne neschimbată, menținând Uniunea Europeană, NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ca repere fundamentale.
Efortul de a construi o majoritate prin compromis pune presiune pe capacitatea de implementare a măsurilor sociale promise. Deși accentul pe indexarea pensiilor și sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile răspunde unor presiuni imediate, multe dintre aceste măsuri sunt condiționate de spațiul fiscal disponibil. Dacă învestitura va confirma succesul acestei negocieri, dificultatea reală va apărea în momentul în care guvernul va trebui să decidă între consolidarea fiscală și menținerea promisiunilor sociale făcute partenerilor de coaliție.