Redeschiderea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă depinde de creșterea nivelului apei din bazinul de răcire. Romeo Urjan, directorul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, a explicat că, deși nivelul actual este suficient pentru funcționarea Unității 1, este necesară o creștere a debitului Dunării cu cel puțin 10-15 centimetri față de momentul actual pentru a permite pornirea celei de-a doua unități.
Decizia privind reluarea producției la Unitatea 2 va fi luată luni, după finalizarea unor analize specifice. Romeo Urjan a precizat că echipa trebuie să evalueze nivelul apei, prognozele meteorologice și modul în care funcționarea Unității 1 influențează bazinul de răcire. Acest lucru este esențial deoarece cele trei pompe mari de răcire utilizate de Unitatea 1 afectează direct și nivelul apei necesar pentru Unitatea 2.
În paralel, Mihai Laurențiu Gioară, directorul Nuclearelectrica, a subliniat importanța proiectului de retehnologizare a Unității 1. Acesta este considerat cel mai important proiect al companiei și procesul de lucru a început deja, concentrându-se pe partea critică de infrastructură. Detaliile tehnice privind momentul exact în care Unitatea 1 va ieși din serviciu pentru această operațiune vor fi făcute publice în următoarele două luni.
Pe perioada în care Unitatea 1 va fi oprită pentru modernizare, sistemul energetic va rămâne în funcțiune cu Unitatea 2. Mihai Laurențiu Gioară a menționat că momentul exact al opririi planificate va fi stabilit pe baza unor date tehnice rezultate în urma analizelor efectuate în timpul opririi de anul acesta. Obiectivul este ca procesul de retehnologizare să se desfășoare fără a compromite stabilitatea energetică.
Situația actuală de la Cernavodă a fost cauzată de secetă și scăderea debitului Dunării, ceea ce a dus la oprirea controlată a Unității 1 pe 28 iulie 2026 și la deconectarea treptată a Unității 2 pe 13 august. Din acea perioadă, centrala nu a mai produs energie electrică, forțând sistemul național să compenseze lipsa celor două reactoare, care au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW, prin importuri sau alte surse.
Această criză energetică a avut un impact economic major asupra țării. În lunile în care reactoarele nucleare au fost oprite din cauza deficitului de apă, pierderile estimate au ajuns la un miliard de lei. Această situație a evidențiat vulnerabilitatea sistemului în fața fenomenelor meteorologice extreme care afectează nivelul Dunării și capacitatea de răcire a centralelor.