Industria băuturilor alcoolice din România semnalează un fenomen de „bumerang fiscal”, în care majorarea accizelor nu se traduce printr-o creștere a veniturilor statului. În prima jumătate a anului 2026, producția de bere a fost de 8,1 milioane de hectolitri, o scădere de 9% față de perioada aceeași din 2025. Această evoluție indică faptul că taxarea suplimentară duce la creșterea prețurilor și la scăderea volumului de produse vândute pe piața oficială.
Asociația Berarii României raportează că acciza la bere a crescut cu peste 26% din 2025 până în prezent, iar cumulativ cu 55% din 2022. În ciuda acestor creșteri, se estimează că încasările din accize vor crește în 2026 cu doar 2,7% față de anul precedent, deoarece piața ar putea pierde aproximativ 1,3 milioane de hectolitri. Contribuțiile directe ale membrilor asociației la buget au scăzut deja de la 356 de milioane de euro în 2024 la 325 de milioane de euro în 2025.
Situația este critică pentru fabricile de bere, care funcționează în prezent cu un nivel de capacitate neutilizată de aproximativ 40%-50%. Producătorii au dimensionat unitățile pentru o piață mai mare, iar contractarea consumului afectează investițiile viitoare și locurile de muncă. Totodată, importurile au crescut semnificativ, cu 35%-45%, ajungând la circa 4,5% din piață, ceea ce pune în dificultate competitivitatea producției locale în fața produselor externe.
Și industria băuturilor spirtoase, prin Spirits Romania, semnalează o tendință similară. În primele șase luni ale anului 2026, veniturile din accize pentru aceste produse au fost de 587 de milioane de lei, cu aproximativ 6 milioane de lei mai mici decât în aceeași perioadă din 2024. Această scădere apare în condiții în care acciza pentru băuturile spirtoase a fost majorată cu 26%, însă volumul de produse fiscalizate a scăzut cu aproximativ 23%.
Reprezentanții industriei avertizează că cererea se mută către produse nefiscalizate, estimând că între 30% și 40% din băuturile spirtoase consumate provin din surse ilegale, contrabandă sau produse contrafăcute. Această evoluție ar putea fi similară cu perioada 2013-2016, când majorările au dus la creșterea pieței ilicite. Membrii Asociației Berarii României includ companii precum URSUS BREWERIES, HEINEKEN România SA, BERGENBIER SA și microberării precum Berăria Artizanală Sibiu sau CLINICA DE BERE.
Asociația Berarii României solicită un cadru fiscal predictibil, nu eliminarea accizei, pentru a permite stabilizarea pieței și planificarea investițiilor pe termen lung. Industriea susține că o politică fiscală regândită este necesară pentru a menține echilibrul între veniturile bugetare, competitivitatea producătorilor locali și combaterea pieței negre, care generează pierderi de zeci de milioane de euro pentru stat.