Procesul de extindere a Uniunii Europene ar putea consolida semnificativ legăturile economice dintre România și Republica Moldova prin investiții masive în sectoarele cheie. O analiză realizată de Centrul pentru Studii Politice Europene, CEPS, indică faptul că dezvoltarea infrastructurii de producție, transport și energie poate integra mai strâns cele două economii. Valorificarea acestor oportunități depinde însă de implementarea unor reforme structurale și de creșterea investițiilor înainte de momentul aderării propriu-zis la blocul european.
Sectorul industrial moldovenesc prezintă un potențial ridicat în domenii precum componentele electronice, cablaje, piese auto, industria agroalimentară și serviciile pentru întreprinderi. Aceste activități pot beneficia de fenomenul de nearshoring, prin apropierea producției de piețele europene. Deși Republica Moldova dispune deja de un acord de liber schimb cu UE, barierele administrative, costurile logistice și diferențele de reglementare rămân obstacole care pot limita fluxul de investiții externe în regiune.
Pentru companiile din România, integrarea poate deschide noi perspective în zonele de aprovizionare, transport și servicii transfrontaliere. Conexiunile digitale, energetice, rutiere și feroviare sunt esențiale pentru circulația mărfurilor și pentru reducerea costurilor operaționale. Comisia Europeană susține deja acest proces prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, care vizează îmbunătățirea legăturilor de transport între Moldova și România, facilitând cooperarea economică înainte de integrarea completă.
Autorii analizei, Tinatin Akhvlediani, Pierre-Alexandre Balland și Andrea Renda, avertizează că atragerea producției bazată doar pe costuri reduse poate limita economiile candidate la activități cu valoare adăugată mică. Este necesară dezvoltarea furnizorilor locali, transferul de tehnologie și formarea angajaților pentru a crește productivitatea. De asemenea, mobilitatea forței de muncă trebuie gestionată atent pentru a evita pierderea personalului calificat din Republica Moldova în favoarea firmelor din Uniunea Europeană.
Sprijinul financiar european pentru Moldova include atât granturi, cât și împrumuturi, fiind condiționat de progresul reformelor. Mecanismul de reformă și creștere pentru perioada 2025–2027 dispune de o anvelopă de aproximativ 1,9 miliarde de euro, formată din 385 de milioane de euro în granturi și 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale. Recent, la 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a eliberat o plată suplimentară de 157 de milioane de euro după evaluarea pozitivă a 18 reforme implementate.
În contextul european, procesul de extindere este unul complex care implică alinieri legislative și economice riguroase. Istoric, în 2019, statele care erau deja membre UE înainte de anul 2004 aveau un venit pe locuitor cu aproximativ 10% mai mare decât în scenariul fără extindere. Această cifră reprezintă un nivel agregat estimat după 15 ani și nu garantează un ritm de creștere specific sau un câștig individual pentru fiecare stat membru implicat.