Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și candidat al PSD la Primăria Constanța în 2024, a declarat că ar renunța la cetățenia română și la statutul de european pentru a deveni cetățean chinez. Această afirmație surprinzătoare a fost făcută pe rețeaua socială Facebook, după ce acesta a petrecut mai puțin de o săptămână în China. Constantinescu a fost puternic impresionat de experiența sa recentă în țara asiatică.
Motivul principal pentru care fostul șef al ANPC își exprimă dorința de a schimba cetățenia este reprezentat de nivelul de siguranță, curățenie și dezvoltare economică observat. Acesta a menționat în declarațiile sale și prezența spațiilor verzi, zgârie-norii și a oamenilor zâmbitori. Argumentul central al entuziasmului său pare a fi o vizită într-un mall din Guangzhou, unde a filmat magazine de branduri internaționale și cozile de la Apple, contestând astfel reputația regimului comunist de la Beijing.
Constantinescu sugerează că imaginea prezentată în Europa despre regimul chinez ar putea fi o intoxicare care necesită tratament prin administrarea de adevăr. El pune la îndoială funcționarea sistemului chinez într-un stat descris ca fiind rău, întrebându-se cum pot toate lucrurile să funcționeze atât de bine. Totuși, această perspectivă ignoră faptul că, în timp ce în România cetățenii pot critica liber conducătorii, în China opoziția este supusă unor sancțiuni severe.
Regimul chinez este monitorizat de organizații internaționale pentru reprimarea activiștilor, jurnaliștilor și avocaților. Conform raportului Freedom House pentru 2026, China primește doar 9 puncte din 100 pentru drepturi politice și libertăți civile, fiind clasificată drept o țară neliberă. Autoritățile din Beijing utilizează conceptul de „cele cinci otrăvuri” pentru a identifica și reprima mișcările pentru democrație, susținătorii Tibetului, militanții uiguri, Falun Gong și cei care doresc independența Taiwanului.
În contextul acestor declarații, relația economică dintre România și China rămâne un subiect complex și plin de dependențe. Datele arată că aproximativ 99,2% din importurile cargo aeriene înregistrate la Aeroportul Oradea în perioada analizată din 2026 proveneau din China. Această cifră subliniază volumul masiv de mărfuri chinezești care intră în țară, ridicând întrebări despre impactul asupra producătorilor locali și despre transparența deciziilor economice de la nivel național.
Contextul politic al relațiilor cu Beijingul este marcat de o abordare axată pe beneficiile economice, în detrimentul discuțiilor despre drepturile omului. Liderii politici români tind să ignore riscurile strategice și natura regimului chinez, preferând să discute despre oportunitățile de investiții. Această tendință este vizibilă în modul în care instituțiile și politicii gestionează parteneriatele cu companii chineze, de la infrastructură până la sectorul poștal.