Piețele valutare europene traversează o perioadă de instabilitate, sub influența incertitudinilor politice și a diferențelor de randament ale obligațiunilor de stat. Euro a înregistrat o depreciere față de dolarul american, ajungând la aproximativ 1,12, un nivel care nu a mai fost întâlnit din mai 2025. Această scădere este determinată de lărgirea marjei dintre randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani și cele germane, care a crescut de la 1,4 puncte procentuale la peste 1,8 puncte procentuale.
În România, leul a intrat într-o etapă de depreciere atât față de euro, cât și față de dolar. Cursul de schimb a ajuns vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, pentru ca marți să continue scăderea către 5,35 față de euro și 4,76 față de dolar. Această evoluție reflectă îngrijorările generate de criza politică prelungită și de deciziile luate de agențiile de rating, într-un context în care lipsa unui guvern ridică semne de întrebare privind direcția reformelor de stabilizare bugetară.
Bursa de Valori din București a resimțit presiunea piețelor, înregistrând o scădere de 7% în ultima lună, deși indicele BET a înregistrat luni o creștere de peste 4%. Sentimentul de ușurare a apărut după ce S&P a menținut ratingul de investiții al României, însă stabilitatea rămâne fragilă. Investitorii monitorizează acum decizia Băncii Naționale a României privind rata dobânzii, anunțată joi, având în vedere că o reducere este puțin probabilă din cauza presiunilor inflaționiste și a costurilor crescute la importurile de combustibil.
La nivel european, Franța se confruntă cu o vânzare masivă de obligațiuni din cauza îngrijorărilor legate de neîndeplinirea țintelor de deficit și de paralizia politică. Deficitul bugetar francez nu se mai apropie de nivelul planificat de 5% din PIB, ceea ce a dus la o creștere bruscă a costurilor de împrumut. Obligațiile franceze pe 10 ani au avut cea mai slabă performanță trimestrială de la introducerea monedei euro, iar diferența față de cele germane a atins 152 de puncte de bază.
Incertitudinea este accentuată și de alegerile anticipate din Spania, programate pe 29 noiembrie, care pot afecta datoria suverană și primele de risc. Deși poziția fiscală a Spaniei este relativ mai solidă decât cea a Franței sau a Italiei, datoria publică rămâne aproape de 101% din PIB. Investitorii urmăresc cu atenție sectoarele de energie regenerabilă, utilități și apărare, pe măsură ce volatilitatea crește în urma campaniei electorale și a posibilelor schimbări în prioritățile politicii climatice sau de cheltuieli.
Evoluțiile actuale ale piețelor financiare și ale cursului de schimb sunt strâns legate de stabilitatea instituțiilor de stat și de capacitatea guvernelor de a gestiona finanțele publice. În România, deciziile monetare ale Băncii Naționale rămân un punct critic pentru controlul inflației și protejarea puterii de cumpărare, în condițiile în care un leu mai slab crește costul importurilor esențiale, afectând direct economia și stabilitatea socială a țării.