Evoluția tehnologiei inteligenței artificiale impune o adaptare rapidă a economiei și a instituțiilor, în timp ce administrația publică din România se află încă în etapa de testare. La evenimentul The Future is Now 2026, organizat de „Adevărul”, experții au subliniat necesitatea cercetării, pregătirii noilor generații de specialiști și transformării modului de lucru în sectorul public pentru a face față noilor provocări tehnologice.
Ionuț Valentin Sas, Senior Vice President Finance la UiPath, a explicat că inteligența artificială poate ajuta la compensarea deficitului de forță de muncă, cauzat de îmbătrânirea populației în țările dezvoltate. Acesta a menționat că, la nivel organizațional, scopul nu este eliminarea posturilor, ci extinderea capacității de lucru a angajaților. Totuși, Ionuț Valentin Sas a avertizat că procesul va include o formă de selecție naturală, în care unele poziții vor fi afectate și unii colegi vor pleca din companii.
Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP Măgurele, a evidențiat rolul crucial al cercetării și inovării, comparând investiția în știință cu combustibilul necesar unei societăți funcționale. Acesta a menționat că infrastructura de la Măgurele a atras ingineri și cercetători din peste 25 de țări, subliniind nevoia de reziliență a personalului. Călin Alexandru Ur a avertizat, de asemenea, că tinerii trebuie să folosească inteligența artificială ca instrument, fără a lăsa tehnologia să le înlocuiască gândirea proprie sau să îi facă leneși.
În ceea ce privește sectorul public, Aurel-Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a susținut că digitalizarea trebuie să însemne transformarea modului de funcționare al instituțiilor, nu doar introducerea unor instrumente informatice. El a prezentat cartea electronică de identitate ca pe un succes major și un pas către transformare digitală. Aurel-Cătălin Giulescu a explicat că reticența unor cetățeni față de cipul vizibil de pe buletin este nejustificată, având în vedere dispozitivele digitale pe care le folosim zilnic.
Totuși, Aurel-Cătălin Giulescu a recunoscut că administrația publică nu este pregătită pentru viteza de dezvoltare a automatizării, deoarece instituțiile încă testează momentul introducerii inteligenței artificiale. Deși există sisteme funcționale, precum digitalizarea stării civile sau platforma Ghișeul.ro, utilizarea lor rămâne limitată. Șeful ADR a ridicat semne de întrebare privind resursele financiare pe care statul le va avea pentru a susține aceste sisteme în următorii cinci ani și a admis că planificarea pentru anul 2035 este încă o provocare.
Contextul actual indică o discrepanță între progresul tehnologic global și ritmul de adoptare al soluțiilor digitale în România. În timp ce companiile private caută să își optimizeze activitatea prin AI, statul trebuie să asigure resursele necesare pentru menținerea infrastructurii digitale și să pregătească un ecosistem capabil să anticipeze evoluțiile pe termen lung, depășind simpla digitalizare a serviciilor existente.