Primarul de Chișinău, Ion Ceban, a folosit un limbaj licențios în timpul unei interacțiuni cu presa, oferind o replică neadecvată unui reporter care l-a întrebat despre un accident suferit în vacanță. Edilul a declarat că, la o viitoare întrebare, acesta „o să vă întrebați ce am în pantaloni”, adăugând ulterior că „pot să vă arăt”. Ulterior, Ceban a încercat să clarifice afirmația, susținând că se referea la picioare sale și acuzând jurnaliștii că repetă întrebările intenționat pentru a obține titluri de impact.
Comportamentul edilului a fost marcat de o serie de declarații controversate desfășurate în cadrul ședințelor administrative. La o ședință din 27 iulie 2026, Ion Ceban i-a numit „tripăduși” pe reprezentanții ministerelor și a folosit parodii la adresa unui mesaj transmis de premier. În cadrul acelei sesiuni, primarul a ocupat aproximativ 30 de minute din totalul de 40 de minute al ședinței, în timp ce doar reprezentantul Educației a reușit să prezinte raportul său.
Un alt incident de caracter agresiv a avut loc la ședința serviciilor Primăriei din 9 decembrie 2024, când a fost făcută o enumerare a unor jurnaliști și creatori de conținut. Ion Ceban a folosit formula „măscărici lingecur” pentru a-i descrie pe persoanele vizate, printre care se numărau Mariana Rață, Alexandru Cozer, Anatol Durbală și Cătălin Lungu. Această abordare a transformat invitațiile oficiale la documentare în platforme de caracterizare personală a destinatarilor.
Organizațiile de media au reacționat ferm la aceste tactici de intimidare. Opt entități, inclusiv Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente din R. Moldova, au condamnat discursul edilului și au solicitat oprirea atacurilor asupra jurnaliștilor. Acestea au îndemnat persoanele vizate să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a se apăra împotriva acestor abordări. Cazul nu este izolat, având în vedere că în februarie 2024, Ceban a comparat TV8 cu un „pampers” și o „portavoce” a PAS.
Evoluția stilului de comunicare al administrației de la Chișinău indică o trecere de la gestionarea administrativă la un regim de comentariu politic și imitație. Ședințele publice, care ar trebui să urmeze o ordine de zi strictă, au devenit spații în care replici și acuzații ocupă o parte semnificativă din timpul alocat deciziilor de guvernare locală, afectând modul în care instituția interacționează cu societatea civilă și reprezentanții presei.
Contextul politică și social din regiune rămâne unul tensionat, marcat de schimbări geopolitice și de monitorizarea constantă a comportamentului liderilor locali. În timp ce instituțiile de presă încearcă să mențină standardele de profesionalism, deciziile și retorica oficialilor de la Chișinău continuă să fie subiectul unor controverse privind respectarea normelor de curtoazie și a demnității funcției publice în cadrul administrației municipale.