Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după consultări politice. Fostul ambasador în Franța și actualul secretar de stat în MAE va trebui să gestioneze o perioadă de mare incertitudine economică. Această nominalizare vine într-un moment în care investitorii monitorizează atent capacitatea noului executiv de a asigura un cadru bugetar credibil pentru anul 2027, într-un context de presiune asupra deficitului public.
Luca Niculescu, care are 55 de ani, va trece de la coordonarea procesului de aderare la OCDE la conducerea directă a executivului. Premierul desemnat a declarat că prima sa misiune este construirea unei majorități parlamentare pentru un guvern ancorat în poziția pro-europeană a României. Acesta a promis seriozitate în cheltuirea banilor publici și accelerarea reformelor, subliniind că România are nevoie de un stat puternic în contextul războiului de la graniță.
Reacțiile liderilor politici indică o fragmentare majoră în Parlament, ceea ce pune sub semnul întrebării învestirea guvernului. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că partidul dorește să fie parte a soluției pentru a face rectificarea bugetară, dar a criticat politicile de austeritate. În schimb, George Simion de la AUR a contestat nominalizarea, iar reprezentanți ai USR și PNL au semnalat că soluția ar putea fi organizarea alegerilor anticipate.
Pentru piața financiară, profilul diplomatic al lui Luca Niculescu poate ajuta în dialogul cu partenerii externi, dar nu garantează stabilitatea economică. Investitorii urmăresc cine va prelua Ministerul Finanțelor și ce măsuri fiscale vor fi luate pentru menținerea ratingului de investiții. Agenția S&P Global Ratings a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, avertizând că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a evita o retrogradare.
Problema majorității parlamentare rămâne critică, având în vedere că pragul pentru învestire este de 233 de voturi din totalul de 465 de parlamentari. Dacă noul guvern nu va obține sprijinul necesar, riscul de prelungire a blocajului politic crește semnificativ. Această situație ar putea afecta direct randamentele titlurilor de stat, care au ajuns la aproximativ 7,6% la sfârșitul lui septembrie, și ar putea întârzia implementarea bugetului pentru anul viitor.
Contextul politic actual este marcat de o criză de guvernare care a dus deja la respingerea propunerilor de premieri precum Adrian Veștea sau Siegfried Mureșan. Această instabilitate pune presiune pe calendarul bugetar al țării, în condițiile în care statul a plătit deja dobânzi de 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Fără un executiv stabil, procesul de consolidare fiscală rămâne în pericol.