Prim-ministrul Luca Niculescu a declarat, marți, în cadrul unei vizite la Chișinău, că procesul de unire dintre România și Republica Moldova este strâns legat de voința cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta a fost prima sa vizită externă de după învestirea în funcție, care a avut loc acum o săptămână. În timpul interviului acordat pentru TVR Moldova, premierul a abordat tema dezbaterilor privind integrarea celor două state.
În urma întrebărilor despre relația guvernului său cu subiectul unificării, Luca Niculescu a menționat existența unor legături multiple între cele două țări. El a subliniat că această dezbatere poate apărea și în contexte dificile. Premierul nu a oferit un răspuns direct atunci când a fost întrebat dacă unirea reprezintă un plan de rezervă pentru Republica Moldova în contextul aspirațiilor sale europene, ci a preferat să pună accentul pe factorul uman.
„Eu vă spun foarte clar, se va manifesta dacă și în momentul în care cetățenii din cele două țări îl vor dori”, a declarat Luca Niculescu. Acesta a explicat faptul că, în prezent, obiectivul principal este apropierea României de Republica Moldova și facilitarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Premierul a vorbit despre necesitatea creării de punți și de noi conexiuni între cele două entități politice.
Subiectul reunificării a fost menționat anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a susținut că unirea ar putea fi soluția realistă pentru supraviețuirea democrației. Ea a sugerat că acest proces ar putea deveni o alternativă în cazul în care aderarea la UE stagnează. În același sens, Nicușor Dan a afirmat în 2025 că România nu va întreprinde acțiuni dacă cetățenii Republicii Moldova preferă forma actuală de stat.
Datele privind opinia publică arată o divergență între cele două comunități. Conform unui sondaj iData, unirea este susținută de 41% dintre cetățenii Republicii Moldova. Pe de altă parte, la malul drept al Prutului, susținerea pentru unirea celor două state este mult mai ridicată, ajungând la aproximativ 72% dintre cetățeni, conform aceluiași studiu de opinie publică realizat de instituția menționată.
Discuțiile despre integrarea regională și relațiile bilaterale între România și Republica Moldova se încadrează într-un context de consolidare a parteneriatelor europene. Aceste procese de apropiere politică și economică sunt esențiale pentru stabilitatea zonei de est, în special în perioadele în care procesele de aderare la instituțiile europene traversează etape de negociere sau de stagnerare politică la nivel continental.