Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit detalii despre poziția sa privind viitorul țării într-un interviu acordat publicației maghiare Válasz Online. În cadrul discuțiilor, liderul de la Chișinău a abordat subiectul unirii cu România, menționând că această opțiune ar putea reprezenta o metodă de a asigura securitatea națională. Totuși, ea a subliniat că, în acest moment, nu există un suport popular suficient pentru ca un astfel de proces să fie realizat prin referendum.
Maia Sandu a explicat faptul că gândul său legat de unirea cu România este motivat direct de preocupările privind libertatea și siguranța Republicii Moldova. Această poziție apare într-un context marcat de amenințările constante venite din partea Rusiei, care exercită presiuni asupra regiunii. Președinta a menționat că, atunci când o putere precum Rusia se apropie de granițele unui stat, este necesar să se caute soluții de protecție, chiar dacă acestea pot părea neobișnuite pentru cetățeni.
În cadrul interviului, președinta a fost întrebată despre declarația sa anterioară prin care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. Maia Sandu a reiterat dorința de a vedea o țară sigură și liberă, dar a făcut o distincție clară între viziunea sa și realitatea politică actuală. Ea a recunoscut că, deși unirea este o opțiune de securitate, populația nu susține masiv acest proiect în prezent.
În prezent, autoritățile de la Chișinău concentrează eforturile pe un alt obiectiv strategic, considerat prioritar de către majoritatea cetățenilor. Maia Sandu a precizat că există o majoritate a populației care susține integrarea în Uniunea Europeană, motiv pentru care guvernarea urmărește acest proces cu o determinare sporită. Integrarea europeană rămâne, astfel, direcția principală de dezvoltare pe care administrația sa o promovează activ în fața partenerilor internaționali.
Contextul geopolitic al Republicii Moldova este unul tensionat, fiind marcat de încercări de destabilizare și amenințări la adresa stabilității statului. În acest peisaj, deciziile privind integrarea europeană sau unirea cu România sunt văzute ca mecanisme de protecție împotriva influenței externe. Guvernarea de la Chișinău încearcă să echilibreze cerințele de securitate cu dorințele electorale ale unei populații care prioritizează accesul la piața și standardele europene.