Președintele Nicușor Dan a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia a fost luată în urma unei runde de consultări politice desfășurate la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiile parlamentare. Luca Niculescu, care ocupă în prezent funcția de secretar de stat în cadrul MAE, a primit mandatul oficial de a forma noul Guvern al țării.
Nominalizarea lui Luca Niculescu reprezintă a patra încercare de a constitui un guvern cu puteri depline, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. Această situație de blocaj politic a durat aproximativ cinci luni, până în acest moment. Înainte de această decizie, ultima propunere, realizată de Siegfried Mureșan, a fost respinsă de Parlament, obținând doar 182 de voturi favorabile, sub pragul de 233 necesar.
În cadrul conferinței de presă, Nicușor Dan a subliniat importanța acestui moment pentru stabilitatea statului. Președintele a declarat că a ales persoana care are cele mai mari șanse de a întrune o majoritate parlamentară necesară. „Este un moment în în care România trebuie să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”, a menționat Nicușor Dan, explicând și motivul pentru care a optat pentru această figură.
După desemnare, Luca Niculescu a acceptat rolul de lider al executivului, exprimându-și intenția de a gestiona situația actuală. „Accept această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului”, a declarat noul candidat pentru funcția de prim-ministru. Alegerea sa vine după ce alte variante, precum un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu sau alte nume de tehnocrați, au fost analizate în cadrul discuțiilor de la Cotroceni.
Situația politică este marcată de presiuni externe și interne privind stabilitatea economică. Agenția S&P Global Ratings a menținut ratingul României la BBB-/A-3, dar a păstrat o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că un proces prelungit de formare a guvernului, care ar putea împiedica reducerea deficitului bugetar, poate duce la o scădere a ratingului. Deficitul este estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2025.
Această criză de guvernare a început după căderea Cabinetului Ilie Bolojan în luna mai, lăsând administrația țării într-un vid de putere. De la acea dată, Parlamentul a respins mai multe propuneri de guverne, inclusiv pe cea a lui Siegfried Mureșan. Instabilitatea a generat îngrijorări privind capacitatea statului de a prezenta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028, conform cerințelor agențiilor de rating.