Opoziția parlamentară din Republica Moldova a depus, pe 29 septembrie, un proiect pentru suspendarea președintei Maia Sandu. Inițiativa este susținută de un număr de 46 de deputați, însă acest total nu este suficient pentru a declanșa procedura de demitere. Conform prevederilor constituționale, este necesar votul a două treimi din totalul parlamentarilor, ceea ce înseamnă 68 de voturi din cele 101 disponibile în Parlament. Lipsesc astfel 22 de voturi pentru ca procesul să poată fi dus la capăt.
Inițiatorii proiectului, printre care se numără Ion Chicu și aliații săi, invocă o serie de acuzații grave pentru a justifica acest demers. Aceștia susțin că au avut loc uzurpări de putere, imixtiuni în justiție și încălcări ale drepturilor omului. Totuși, procesul de suspendare implică și un referendum organizat în termen de maximum 30 de zile după votul parlamentar, etapă la care opoziția nu pare să poată ajunge fără suportul celorlalți deputați. Diferența dintre pornirea procedurii și finalizarea ei rămâne un punct critic.
Unul dintre motivele invocate de opoziție vizează deciziile prezidențiale privind retragerea cetățeniei moldovenești. În noiembrie 2025, Maia Sandu a retras cetățenia pentru cinci persoane înrolate în Grupul Operativ al Trupelor Ruse, dislocat în regiunea transnistreană. Ulterior, în februarie 2026, un alt decret a vizat nouă persoane din structurile neconstituționale de pe malul stâng al Nistrului, inclusiv două persoane care luptaseră pentru separatiști în anul 1992. Aceste măsuri au fost luate la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate.
Din perspectiva Chișinăului, aceste decrete sunt legate de suveranitatea statului și de prezența unei armate străine pe teritoriul său. Președinția a precizat că procedura de retragere a cetățeniei a pornit de la Agenția Servicii Publice. Deși legalitatea actelor poate fi contestată în instanță, opoziția a ales să transforme aceste decizii într-un argument pentru înlăturarea șefei statului. Această strategie este văzută ca o metodă de a ocupa agenda publică și de a muta atenția de la problemele reale ale țării.
Analiza situației indică faptul că această mișare politică poate servi intereselor Moscovei prin destabilizarea conducerii statului. Un conflict intens în jurul Maiei Sandu consumă energia politică și pune pe același plan autoritățile constituționale cu structurile susținute de Rusia. Astfel, atenția publicului este îndreptată de la prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului către crizele interne fabricate. Opoziția pare să prioritizeze spectacolul politic în detrimentul unui rezultat concret, având în vedere deficitul de voturi.
În Republica Moldova, tensiunile politice sunt marcate de disputa privind controlul instituțiilor și de prezența militară rusă în regiunea transnistreană. Această situație de instabilitate alimentează argumentele politice ale Kremlinului, care are interes să vadă un stat preocupat de conflicte interne. Astfel, chiar dacă suspendarea nu poate fi realizată aritmetic în acest moment, zgomotul politic creat de cele 46 de semnături contribuie la o atmosferă de criză continuă în țară.