Guvernul Republicii Moldova a dat prezentul impuls unei reforme administrative de amploare, prin care structura actuală a țării va fi complet modificată. Proiectul de reformă propus de autorități prevede înlocuirea celor 32 de raioane existente cu doar trei mari regiuni administrative. Această schimbare structurală vizează reorganizarea modului în care statul este gestionat la nivel local și regional, schimbând radical arhitectura administrativă a țării.
Noua structură teritorială va fi împărțită în trei zone principale: Nord, Centru și Sud. Regiunea Nord va cuprinde un total de 11 raioane, având sediul administrativ stabilit la Bălți. Regiunea Centru va fi cea mai extinsă, integrând 13 raioane, cu centrul de decizie la Chișinău. În cele din urmă, regiunea Sud va include 7 raioane, cu sediul administrativ situat în orașul Cahul.
În cadrul acestui nou model, anumite entități vor păstra statutul lor specific. Municipiile Chișinău și Bălți vor rămâne neschimbate, menținându-și statutul actual de orașe majore. De asemenea, autonomia Găgăuziei va fi protejată, entitatea păstrându-și statutul de autonomie în cadrul noii configurații. Această abordare urmărește să echilibreze centralizarea regională cu respectarea particularităților politice și administrative deja existente în țară.
Reforma nu se limitează doar la schimbarea limitelor geografice, ci vizează și o reducere drastică a numărului de instituții. Autoritățile plănuiesc reducerea numărului de primării de la 820 la doar 225 de unități. Prin această consolidare, se dorește diminuarea numărului de funcționari și a competențelor administrației de nivelul doi. Primăriile rezultate vor avea o capacitate de decizie mai mare, mai multe bunuri și responsabilități extinse.
Obiectivul principal al acestui proces de reorganizare este facilitarea accesului la finanțările europene. Noua structură administrativă va permite pregătirea mult mai eficientă a proiectelor de dezvoltare regională. Prin consolidarea primăriilor, guvernul speră ca unitățile locale să devină mai puternice și mai capabile să gestioneze resursele necesare pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice de la nivel local.
Această mișcare de reformă administrativă are loc într-un context regional tensionat, în care Republica Moldova se confruntă cu provocări de securitate. Recent, discuțiile despre sursa dronelor care zboară peste teritoriul țării au generat reacții diplomatice, inclusiv din partea ambasadorului Rusiei la Chișinău. Gestionarea eficientă a administrației interne este considerată esențială pentru stabilitatea statului în fața acestor presiuni externe.