Republica Moldova pregătește o reorganizare profundă a administrației publice locale de nivelul II, care va schimba radical harta administrativă a țării. Conform conceptului prezentat de autorități, actualele 32 de raioane vor fi eliminate și transformate în trei mari regiuni: Nord, Centru și Sud. Această schimbare majoră de structură are ca scop principal reducerea costurilor administrative și a birocrației excesive care afectează funcționarea statului.
În cadrul acestui nou model de organizare, statutul unor localități va fi modificat pentru a se adapta noii structuri. Raionul Taraclia va trece printr-o transformare importantă, devenind municipiu de nivelul II. Pe de altă parte, marile centre urbane precum Chișinău și Bălți vor rămâne neafectate de această reorganizare regională, păstrându-și statutul actual de municipii. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) va beneficia de o excepție, menținându-și statutul special în cadrul noilor limite teritoriale.
Rolul noilor regiuni va fi unul de coordonare, nu de prestare directă a serviciilor către cetățeni. Misiunea lor principală va consta în susținerea dezvoltării regionale și facilitarea cooperării între diversele primării, mai ales în proiectele care necesită o viziune de ansamblu. Autoritățile subliniază că regiunile vor ajuta la atragerea fondurilor pentru dezvoltare, însă competențele de administrare a bunurilor locale și responsabilitățile directe vor fi transferate către primării, pentru a aproxima puterea locală de cetățeni.
Redistribuirea competențelor va implica un transfer masiv de atribuții de la nivelul raional către alte structuri. Servicii precum educația și asistența socială vor fi reconfigurate, unele fiind transferate către primării, iar altele către structurile teritoriale ale autorităților administrației publice centrale. Autoritățile oferă asigurări că această reorganizare nu va duce la dispariția serviciilor publice din teritorii, menționând că ghișeele și actele necesare cetățenilor vor rămâne disponibile în localități.
Reforma vizează și o reducere semnificativă a aparatului de funcționari de la nivelul administrației de nivelul II. Noile echipe regionale vor fi mult mai compacte, urmând să elimine procedurile birocratice inutile și să optimizeze cheltuielile de funcționare. Mesajul central al proiectului este că puterea locală nu trebuie să aibă intermediari, ci trebuie să fie în mâinile primarilor. Astfel, resursele care erau folosite pentru funcționarea celor 32 de raioane vor fi redirecționate către nevoile directe ale comunităților.
Această tentativă de reformă administrativă se înscrie într-un context de modernizare a statului, unde eficientizarea resurselor publice este o prioritate pentru guvern. Trecerea de la un model fragmentat, bazat pe numeroase raioane, la un model regionalizat, urmărește consolidarea capacității de administrare locală. Prin reducerea numărului de funcționari și a structurilor intermediare, Republica Moldova încearcă să creeze un sistem de guvernare mai rapid și mai puțin costisitor pentru bugetul de stat.