Rezultatele testelor PISA 2025 evidențiază o situație îngrijorătoare pentru sistemul de educație din România, care se poziționează sub media OCDE în toate domeniile evaluate. Această poziție reflectă deficiențe persistente, însă profesorul universitar Dragoș Iliescu subliniază că problemele sunt mult mai profunde decât scorurile în sine. Într-o analiză a performanțelor, se observă o accentuare a diferențelor dintre elevii proven gone din medii favorabile și cei din familii vulnerabile.
Dragoș Iliescu a declarat că disparitatea dintre elevi a crescut, în ciuda politicilor publice menite să reducă aceste decalaje sociale. Profesorul a menționat că România se află într-o poziție defavorabilă în ierarhia europeană, fiind comparată cu clubul de țări din care ne dorim să facem parte. Conform acestui expert, doar Bulgaria și Cipru dețin scoruri mai scăzute decât cele înregistrate de România în cadrul acestor evaluări internaționale.
O problemă majoră identificată este lipsa de continuitate în implementarea reformelor educaționale din țară. Dragoș Ilieșcu explică faptul că autoritățile schimbă direcțiile de reformă prea des, ceea ce duce la o risipire a resurselor în multiple direcții fără a finaliza procesele. Deoarece efectele reale ale schimbărilor pedagogice se pot observa abia după mulți ani, lipsa unei strategii constante împiedică consolidarea progresului în sistemul de învățământ.
În ceea ce privește competențele matematice, datele sunt alarmante pentru o parte semnificativă din populația școlară. Ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a semnalat că aproximativ jumătate dintre elevi nu ating pragurile necesare. Mai exact, 52% dintre elevi nu au obținut la matematică un scor de peste nivelul 2, prag care definește situația de analfabetism funcțional în această disciplină.
Ministrul Mihai Dimian a comparat aceste date cu rezultatele de la Evaluarea Națională pentru a demonstra vulnerabilitatea sistemului. În anul 2024, datele arată că 42% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au obținut nota 5 la matematică, în timp ce 54% nu au reușit să depășească nota 6. Aceste cifre confirmă dificultățile de învățare și lipsa competențelor minime necesare la finalul gimnaziului.
Sistemul de învățământ românesc se confruntă cu o provocare de structură, unde rezultatele slabe sunt marcate de o lipsă de coerență a politicilor de stat. În timp ce pedagogia modernă oferă dovezi despre metodele eficiente, implementarea acestora în România este îngreunată de schimbările frecvente de strategie. Această lipsă de stabilitate afectează direct capacitatea elevilor de a atinge standardele de performanță cerute de mediul european.