România începe astăzi discuțiile oficiale cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară. Începând cu ora 16:00, premierul interimar Ilie Bolojan va purta întâlniri cu delegația agenției pentru a analiza situația economică a țării. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții de rating, alături de Fitch și Moody’s, care analizează evoluția României în această toamnă, urmând ca verdictul final să fie anunțat pe 2 octombrie.
Evaluarea actuală a României de către S&P este de „BBB-” pentru datoria pe termen lung și „A-3” pentru datoria pe termen scurt, cu o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar trimite țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”, la nivelul „BB+”. Deși execuția bugetară oferă argumente pentru menținerea ratingului, incertitudinea politică și lipsa unui guvern cu puteri depline de peste patru luni reprezintă principalele riscuri identificate de experți.
În cadrul discuțiilor, delegația S&P va interacționa cu Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Agenția va analiza datele privind inflația, puterea de cumpărare și capacitatea viitorului guvern de a construi un buget credibil. Ionuț Dumitru a subliniat că, strict pe cifrele de execuție bugetară, nu există motive de reducere a ratingului, însă agențiile urmăresc impactul crizei asupra consolidării fiscale.
Evoluția deficitului bugetar oferă un punct pozitiv, acesta coborând la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. Totuși, Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch, a avertizat că fiecare săptămână de criză politică crește pragul de dificultate pentru păstrarea ratingului. Pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, Fitch estimează că deficitul ar trebui redus suplimentar cu aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, consideră că S&P va aștepta formarea unui guvern înainte de a lua o decizie majoră. El a avertizat că organizarea alegerilor anticipate ar putea prelungi criza și ar putea conduce la un downgrade. În paralel, piața reflectă deja aceste temeri, randamentul obligațiunilor românești pe zece ani depășind 7%, ajungând la aproximativ 7,44% în septembrie, în timp ce costurile pentru CDS-uri au fost cele mai ridicate din grupul statelor cu rating investment grade.
O retrogradare la categoria „junk” ar avea efecte directe asupra cetățenilor prin creșterea costurilor de finanțare ale statului. Banii suplimentari plătiți pentru dobânzi ar putea reduce fondurile disponibile pentru spitale, școli sau drumuri. De asemenea, presiunea asupra leului ar putea crește, făcând importurile de energie, alimente și carburanți mai scumpe. O depreciere a monedei naționale ar putea alimenta inflația și ar putea face ca scăderea dobânzilor din economie să devină mult mai lentă.