Procesul de digitalizare a instituțiilor statului român necesită investiții masive de sute de milioane de euro, însă utilizarea serviciilor de e-guvernare rămâne la un nivel scăzut. Conform datelor recente, în anul 2025, doar un procent de 25% dintre utilizatorii de internet au apelat la platformele digitale pentru a interacționa cu administrația publică. Această cifră indică o tendință negativă, deoarece utilizarea serviciilor online a scăzut față de anul precedent, când rata de utilizare era de 26,9%.
Obstacolele sunt atât tehnice, cât și de mentalitate, în contextul în care mulți cetățeni preferă încă metodele tradiționale. O parte din populație evită utilizarea platformelor digitale din cauza lipsei de competențe digitale sau a vârstei avansate. Un bărbat de 83 de ani a declarat că nu consideră util procesul deoarece nu se pricepe la tehnologie, în timp ce alte persoane menționează dependența de dispozitivele mobile pentru alte activități, dar nu și pentru serviciile publice.
Un proiect de anvergură, Cloud-ul Guvernamental, este destinat modernizării sistemelor informatice ale instituțiilor, dar este marcat de blocaje. Proiectul, finanțat prin PNRR cu suma de 550 de milioane de euro, ar trebui să faciliteze tranziția către un stat digital, însă întârzierile persistă. Aceste deficiențe afectează direct imaginea administrației publice, punând instituțiile într-o poziție dificilă în fața cetățenilor care așteaptă procese rapide și eficiente.
Efectele acestor întârzieri sunt resimțite direct de la nivelul primăriilor, unde procesele nu sunt întotdeauna fluide. Primarul orașului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, a subliniat că situația este jenantă pentru administrație atunci când serviciile nu funcționează conform așteptărilor. De exemplu, un cetățean care are nevoie de un certificat de deces poate fi nevoit să aștepte suplimentar, deși procesul ar trebui să fie instantaneu și digitalizat complet.
Diferența dintre România și restul Europei rămâne semnificativă, reflectând o prăbușire a digitalizării în raport cu media europeană. În timp ce în România doar un sfert din utilizatorii de internet folosește serviciile de e-guvernare, la nivelul Uniunii Europene, această proporție este de trei ori mai mare. În Europa, peste 76% dintre utilizatorii de internet apelează la serviciile digitale de guvernare, evidențiind decalajul dintre România și partenerii europeni.
Evoluția digitalizării în România este un subiect de interes pentru modernizarea statului, însă rămâne sub presiunea limitărilor tehnice și sociale. În contextul în care România încearcă să își modernizeze infrastructura de bază, succesul proiectelor de digitalizare depinde de integrarea reală a cetățenilor în sistem. Fără o creștere a încrederii în platformele online, investițiile masive de sute de milioane de euro ar putea rămâne subutilizate de către populație.