Siegfried Mureșan a propus vineri, în cadrul unei emisiuni la Europa FM, implementarea unei reforme administrativ-teritoriale în România. Această inițiativă vizează comasarea comunelor, urmând un model similar cu cel aplicat în Republica Moldova. Obiectivul principal al acestui demers este consolidarea unităților administrative pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor și a serviciilor publice la nivel local.
Conform declarațiilor făcute de Siegfried Mureșan, procesul de comasare ar trebui să fie unul de natură voluntară. El a subliniat necesitatea ca micile comune, care sunt considerate ineficiente și dispun de venituri insuficiente, să se unească sub o singură primărie. O structură administrativă mai mare ar putea oferi o capacitate sporită de a absorbi fondurile europene și ar putea asigura servicii publice de o calitate superioară pentru cetățeni.
În prezent, Siegfried Mureșan consideră că un astfel de proiect nu poate fi realizat în perioada rămasă până la următoarele scrutinuri. El a explicat faptul că guvernul pe care îl propune va fi unul minoritar, având priorități imediate în domeniile economiei, bugetului și finanțelor. Din acest motiv, resursele nu pot fi direcționate către o reformă structurală atât de complexă în acest moment critic.
Din cauza constrângerilor politice, economice și electorale, Siegfried Mureșan estimează că reforma trebuie amânată. El a menționat că în ultimul an înainte de alegeri nu este oportun să se opereze modificări ale modului în care se desfășoară procesul electoral. Astfel, proiectul de comasare a comunelor ar trebui lansat imediat după finalizarea alegerilor locale și parlamentare programate pentru anul 2028.
Planificarea acestui demers vizează evitarea instabilității cauzate de schimbările de reguli electorale și administrative în perioadele de campanie. Siegfried Mureșan a concluzionat că este imposibil să se finalizeze o astfel de transformare în termen de doi ani. Prin urmare, fereastra de oportunitate pentru o reorganizare administrativă majoră este situată după viitoarele procese de vot din țară.
În România, structura administrativă este formată din unități de nivel local care gestionează resursele de la nivel de comună și oraș. Deciziile privind reorganizarea acestor unități implică modificări legislative complexe și impact direct asupra reprezentării politice locale. O reformă de acest tip ar putea schimba radical modul în care sunt distribuite fondurile și cum funcționează administrația de proximitate.