Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a anunțat intenția de a modifica structura administrativă a țării prin implementarea unor noi măsuri de reorganizare. Planul său prevede introducerea unui proces de comasare voluntară a comunelor, o inițiativă care va fi inclusă direct în programul de guvernare al viitoarei administrații. Această schimbare a hărții administrative vizează optimizarea modului în care funcționează unitățile de bază ale administrației teritoriale din România.
Obiectivul principal al acestei propuneri este creșterea eficienței administrațiilor locale prin consolidarea lor. Siegfried Mureșan susține că prin acest proces de comasare, comunitățile vor putea atrage fonduri europene într-un ritm mult mai accelerat decât în prezent. În plus, o structură administrativă mai robustă ar permite oferirea unor servicii publice de o calitate superioară cetățenilor, facilitând astfel dezvoltarea economică și socială la nivel local.
Siegfried Mureșan a subliniat faptul că modelul pe care dorește să îl aplice în România este cel utilizat recent în Republica Moldova. El a menționat că în Republica Moldova s-a realizat o comasare voluntară a comunelor chiar în acest an. Premierul desemnat consideră că această abordare este o soluție viabilă pentru a îmbunătăți performanța instituțiilor de la nivel de comună, adaptând sistemul românesc la standarde de eficiență mai moderne.
În cadrul declarațiilor sale, Siegfried Mureșan a criticat atitudinea unor politicieni din trecut față de Republica Moldova. El a observat că, în ciuda unui complex de superioritate manifestat anterior, Republica Moldova a demonstrat progres semnificativ. Siegfried Mureșan a punctat că, sub președința lui Maia Sandu și după cinci ani de guvernare pro-europeană, Republica Moldova a devenit mai avansată decât România în anumite domenii, oferind lecții de care țara noastră trebuie să învețe.
Propunerea de comasare voluntară vizează crearea unui mecanism prin care localitățile să decidă singure unirea. Siegfried Mureșan a reiterat că acest proces trebuie să fie voluntar, pentru a asigura o tranziție administrativă care să servească interesele populației. Prin această reformă, guvernul desemnat urmărește să rezolve problemele de fragmentare administrativă care afectează capacitatea de absorbție a resurselor financiare din fondurile europene și calitatea vieții în zonele rurale.
Administrația locală din România este reglementată prin legi care definesc competențele comunelor și ale județelor. În prezent, fragmentarea administrativă reprezintă o provocare pentru gestionarea fondurilor de dezvoltare regională. Deciziile privind modificarea hărții administrative implică de obicei procese legislative complexe și consultări cu populația locală, pentru a asigura respectarea principiilor de autonomie și descentralizare prevăzute de normele în vigoare.