O variantă vehiculată în mediul politic sugerează că Laura Codruța Kövesi ar putea fi implicată în procesul de alegere a conducerii Curții Supreme de Justiție de la Chișinău. Această ipoteză apare imediat după ce mandatul său la conducerea Parchetului European (EPPO) s-a încheiat pe 30 octombrie. Totuși, conform informațiilor furnizate de InPolitics, în prezent nu există date care să confirme existența unei propuneri oficiale sau a unor discuții concrete pentru ocuparea acestui post.
Situația actuală la Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova este marcată de o perioadă lungă de interimat. Începând cu data de 11 martie 2024, atribuțiile de președinte sunt îndeplinite temporar de judecătoarea Stela Procopciuc. Aceasta a fost desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii după ce postul a rămas vacant în urma plecării fostei președinte, Aliona Miron, care a trecut la o funcție în cadrul CSM. Stela Procopciuc a devenit judecătoare cu drepturi depline în iunie 2024.
În prezent, procedura de numire a unui președinte este deja activă, iar pe lista candidaților se află Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea. Plenul Curții Supreme i-a selectat pe aceștia pe 8 octombrie pentru etapa următoare, în care Consiliul Superior al Magistraturii va decide cine va prelua conducerea. Laura Codruța Kövesi nu face parte din această listă actuală, astfel încât o eventuală numire a sa ar necesita parcurgerea unei proceduri juridice distincte și separate de cea în desfășurare.
Din punct de vedere legal, o eventuală numire a Laurei Codruța Kövesi nu poate fi realizată direct, deoarece funcția de președinte este rezervată unui magistrat care face parte deja din componența Curții Supreme de Justiție. Fosta șefă a EPPO ar trebui, prin urmare, să obțină mai întâi statutul de judecător la această instanță supremă. Legislația moldovenească permite însă și specialiștilor din afara sistemului judiciar să acceseze această funcție, dacă îndeplinesc condiții specifice de experiență profesională și integritate.
Pentru a deveni președinte, Laura Codruța Kövesi ar trebui să dețină cetățenia Republicii Moldova și să aibă domiciliul pe teritoriul țării. Există precedente în care oficiali români au primit cetățenia moldovenească pentru a ocupa funcții importante, precum în cazul Ancăi Dragu, numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, sau al lui Claudiu Năsui, care a ocupat funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Reforma sistemului judiciar reprezintă una dintre provocările majore în cadrul parcursului european al Republicii Moldova. În acest context, prezența unei persoane cu experiență la nivelul instituțiilor europene la conducerea Curții Supreme de Justiție ar putea avea o semnificație politică și simbolică majoră pentru stabilitatea procesului de integrare a țării în Uniunea Europeană.