Statele Unite au extins, la data de 9 octombrie, regimul de sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale, desemnând instituția însăși ca entitate sancționată. Această decizie transformă confruntarea, care viza anterior doar anumite persoane din conducerea și aparatul judiciar al Curții, într-una care poate afecta direct relațiile financiare și comerciale ale organizației. Curtea a declarat că această măsură urmărește perturbarea activității sale și a solicitat celor 125 de state părți la Statutul de la Roma să asigure mijloacele necesare pentru funcționare.
Decizia americană se bazează pe Ordinul executiv 14203, emis în februarie 2025, care permite blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale aflate în Statele Unite sau sub controlul persoanelor americane. Administrația SUA justifică aceste măsuri prin opoziția față de acțiunile CPI care vizează persoane americane și israeliene. Această poziție politică și juridică a executivului SUA nu reprezintă o hotărâre a unei instanțe internaționale privind competența Curții, dar schimbă radical amploarea problemei prin includerea instituției pe lista de sancțiuni.
Pentru a atenua efectele, Office of Foreign Assets Control, OFAC, din cadrul Trezoreriei SUA, a emis patru licențe generale care autorizează anumite tranzacții. General License 13 permite menținerea contractelor, plata salariilor, a asigurărilor medicale, chiria și utilitățile până în aprilie 2027. Alte licențe acoperă servicii de telecomunicații, software, cloud, procesarea anumitor plăți de pensii și operațiunile necesare pentru continuarea detenției persoanelor enumerate de OFAC, inclusiv aspecte legate de sănătate și siguranță.
În ciuda acestor excepții, există un risc major de calcul de risc pentru băncile, furnizorii și companiile care ar putea limita relațiile cu CPI. Fondul în beneficiul victimelor a avertizat că sancțiunile pot perturba canalele financiare și parteneriatele necesare pentru reparații, programe de recuperare fizică, sprijin psihosocial, educație și reconstrucție comunitară. Deși nu au fost raportate încă plăți refuzate sau programe suspendate după 9 octombrie, incertitudinea rămâne ridicată pentru activitățile de asistență.
În acest context, lideri ai Parlamentului European au solicitat Comisiei Europene utilizarea Regulamentului european de blocare pentru a proteja operatorii din UE. Printre solicitanți se numără David McAllister, Mounir Satouri, Bernd Lange, Ilhan Kyuchyuk și Brando Benifei. Aceștia cer protecție împotriva efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor, însă Regulamentul 2271/96 nu este aplicat automat, anexa sa acoperind în prezent doar măsuri americane privind Cuba și Iran, fără ca CPI să fie inclusă oficial în această anexă.
Curtea Penală Internațională este o instituție creată prin tratat, având competență pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Funcționarea sa este complementară cu instanțele naționale și competența sa nu depinde exclusiv de cetățenia persoanei investigate, conform prevederilor Statutului de la Roma. Președintele CPI, Tomoko Akane, a afirmat că instituția va continua să își exercite mandatul, solicitând statelor părți măsuri concrete pentru menținerea activității.