Zaragoza a fost desemnată Capitala Verde Europeană pentru anul 2028, conform anunțului făcut pe 8 octombrie la Guimarães. Procesul de selecție a fost unul competitiv, implicând 27 de orașe europene care s-au înscris în competiție, dintre care doar opt au reușit să ajungă în etapa finală a evaluării. Rezultatele au fost validate de un juriu de experți independenți în domeniul sustenabilității urbane, care au analizat performanțele și strategiile de mediu ale fiecărei localități.
Titlul de Capitală Verde aduce pentru Zaragoza o finanțare de 600.000 EUR, destinație specifică pentru implementarea programului pe care orașul îl va desfășura în anul în care va purta acest prestigios titlu. Acești bani nu sunt destinați cheltuielilor generale ale administrației locale, ci trebuie utilizați pentru susținerea acțiunilor de mediu și a activităților care implică direct locuitorii. Comisia a subliniat că modelul propus de Zaragoza integrează politicile de mediu în dezvoltarea comunității, demonstrând că măsurile ambițioase pot fi combinate cu reziliența socială și economică.
Pe lângă Zaragoza, orașele Benidorm, din Spania, și Estarreja, din Portugalia, au primit titlul European Green Leaf, destinat comunităților mai mici. Benidorm a fost remarcată pentru capacitatea de a gestiona presiunea exercitată de turismul de masă fără a compromite obiectivele de protecție a mediului și dezvoltare durabilă. Stațiunea spaniolă primește pentru acest succes o sumă de 200.000 EUR, oferind un exemplu pentru orașele europene care depind economic de fluxurile mari de vizitatori, dar trebuie să protejeze resursele de apă și spațiile naturale.
Orașul portughez Estarreja primește, de asemenea, titlul Green Leaf și o finanțare de 200.000 EUR, fiind apreciat pentru procesul de regenerare urbană. Estarreja a reușit să transforme o comunitate marcată istoric de activități industriale într-un model de tranziție către un mediu urban mai sănătos și mai sustenabil. În total, cele trei orașe câștigătoare vor beneficia de un fond de 1 milion EUR, sume care, deși utile pentru accelerarea proiectelor locale, rămân relativ reduse față de bugetele necesare pentru infrastructura climatică sau rețelele de apă.
Evaluarea nu reprezintă un clasament al celor mai curate orașe, ci recompensează strategiile de guvernanță și capacitatea de a implementa măsuri concrete. Juriul a luat în calcul calitatea aerului, administrarea apei, biodiversitatea, economia circulară și capacitatea de adaptare la schimbările climatice. Câștigătorii ilustrează trei tipuri diferite de provocări urbane: adaptarea unui oraș mare la riscuri climatice, gestionarea turismului masiv și transformarea moștenirii industriale în modele de sustenabilitate, arătând că tranziția ecologică nu este exclusivă pentru marile metropole.
Aceste decizii europene sunt esențiale deoarece implementarea legislației privind calitatea aerului, deșeurile sau biodiversitatea are loc la nivel local, în orașe. Deciziile municipale privind transportul, construcțiile și serviciile publice afectează direct viața cetățenilor. În acest context, programul european funcționează ca un instrument de politică urbană, oferind modele de succes care pot fi replicate de alte administrații din întreaga Europă pentru a îmbunătăți calitatea vieții comunităților.