Asistenții maternali sunt angajați ai direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului, având rolul de a îngriji și educa minori aflați în plasament. Această activitate se desfășoară în propria locuință a solicitantului, care primește copilul în familie fie pe durata plasamentului, fie în regim de urgență. Pentru a exercita această profesie, persoana trebuie să obțină un atestat prin evaluare și să asigure integrarea copilului în viața familiei.
Salarizarea acestor specialiști este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, venitul lunar fiind compus din salariul de bază și diverse drepturi suplimentare. Conform datelor de la DGASPC Suceava, asistenții care îngrijesc un copil fără dizabilități au salarii de bază brute de 4.325 de lei la gradațiile 0-4 și de 4.423 de lei la gradația 5. Aceste sume sunt calculate în urma creșterii salariului minim brut pe țară, care a ajuns la 4.325 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 146/2026.
Venitul poate fi influențat de numărul copiilor aflați în plasament și de gradul de handicap al acestora. Pentru îngrijirea unui copil cu dizabilități, se acordă un spor de 25% din salariul de bază, conform Hotărârii Guvernului nr. 153/2018. De asemenea, pentru al doilea copil, Legea-cadru nr. 153/2017 permite acordarea unui spor de până la 15% din salariul de bază, în timp ce un spor de până la 7,5% poate fi oferit pentru asigurarea continuității în muncă.
Procesul de angajare implică o cerere de evaluare adresată direcției de asistență socială și o serie de documente obligatorii, precum CV, acte de identitate și cazier judiciar. Evaluarea este realizată de o echipă formată din psiholog și asistent social, cuprinzând o evaluare socială de minimum 4 întâlniri și o evaluare psihologică de cel puțin 2 întâlniri. Ulterior, solicitanții care nu sunt absolvenți de studii universitare în domenii precum psihologia sau asistența socială trebuie să urmeze cursuri de formare profesională.
Există criterii stricte privind persoanele care nu pot deveni asistenți maternali, inclusiv cei care au depășit vârsta de pensionare sau au fost condamnați pentru infracțiuni contra persoanei sau corupție. De asemenea, persoanele care au fost decăzute din drepturile părintești sau care suferă de boli psihice sau transmisibile nu pot ocupa acest post. Această restricție se aplică și membrilor adulți din familie care locuiesc cu solicitantul și care prezintă probleme similare de sănătate sau antecedente penale.
Sistemul de protecție a copilului din România funcționează prin intermediul unităților de asistență socială, care gestionează plasamentele temporare sau definitive. Aceste instituții coordonează atât asistenții maternali profesioniști, cât și alte forme de protecție, asigurând monitorizarea constantă a dezvoltării minorilor. Deciziile privind plasamentul sunt luate pentru a oferi copiilor un mediu sigur, în colaborare strânsă cu specialiștii din cadrul direcțiilor de protecție a copilului.