Distanța mare dintre locuință și locul de muncă reprezintă principala dificultate pentru aproximativ 314.000 de români care trebuie să îmbine activitatea profesională cu îngrijirea copiilor sau a rudelor dependente. Conform cercetării Statisticii „Reconcilierea vieții profesionale cu cea familială” realizată de INS, din totalul de 1,82 milioane de persoane ocupate cu astfel de responsabilități, circa 733.000 susțin că munca le îngreunează viața de familie. Această problemă de navetă depășește alte dificultăți, precum programul imprevizibil sau sarcinile extenuante.
Problema navetei este prezentă în toate cele patru sectoare economice analizate, însă impactul variază semnificativ între acestea. În sectorul construcțiilor, distanța este menționată ca obstacol principal de către 61,0% dintre persoanele afectate, în timp ce în industrie ponderea este de 49,0%. În agricultură, această dificultate este semnalată de 42,2% dintre respondenți, iar în sectorul serviciilor ajunge la 36,3%. Muncitorii necalificați sunt cei care menționează cel mai des distanța, cu o pondere de 60,8%.
Analiza datelor arată că fenomenul de navetism este extrem de pronunțat în anumite zone geografice și sectoare de activitate. În județul Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul lucrătorilor, fiind urmat de Dâmbovița, unde peste 44% din populația ocupată călătorește spre muncă. În general, aproape două milioane de români fac naveta, dintre care o treime se deplasează în alt județ decât cel de reședință. În sectorul privat, 44,6% dintre salariații cu obstacole indică distanța drept principala problemă.
Mediul rural este cel mai expus acestui tip de dificultate, depășind semnificativ realitățile din zonele urbane. Pentru 50,8% dintre persoanele din mediul rural care întâmpină obstacole în desfășurarea activității, distanța este factorul critic, comparativ cu 36,3% în mediul urban. La nivel de număr de persoane, aproximativ 170.000 de oameni din mediul rural menționează distanța, față de circa 144.000 de persoane din orașe. De asemenea, bărbații indică mai frecvent acest obstacol, cu o pondere de 44,6%.
În ciuda acestor presiuni, majoritatea angajaților nu realizează schimbări pentru a ameliorarea situației. Doar unul din zece dintre cei care au responsabilități de îngrijire au făcut vreo modificare la locul de muncă, cea mai frecventă fiind decalarea programului. Lucrul de la distanță este utilizat de doar 3% dintre acești oameni. În ceea ce privește îngrijirea copiilor, 65,1% dintre părinții cu copii sub 15 ani nu apelează la servicii precum creșă, grădiniță sau bonă.
Datele furnizate de INS provin din modulul ad-hoc AMIGO 2025, bazat pe interviuri față în față realizate pe un eșantion de 28.512 locuințe pe parcursul întregului an. Această statistică reflectă dificultățile structurale ale pieței muncii din România, unde mobilitatea este limitată de distanța fizică. Cercetarea evidențiază modul în care logistica deplasărilor influențează direct capacitatea cetățenilor de a gestiona echilibrul între cerințele profesionale și cele familiale.