Fundația Regală Margareta a României a prezentat Topul nevoilor și soluțiilor oferite vârstnicilor din România, ediția 2026. Raportul este elaborat pe baza datelor colectate în ultimii 11 ani de la lansarea Telefonului Vârstnicului, o linie națională gratuită dedicată seniorilor. În perioada octombrie 2015 – septembrie 2026, asistenții sociali au gestionat un total de 123.565 de apeluri, oferind sprijin și consiliere pentru 23.590 de beneficiari unici din întreaga țară.
Analiza celor 11 ani de activitate conturează un profil specific al apelanților de la linia gratuită. Din totalul beneficiarilor unici, 58,8% sunt femei, în timp ce cea mai numeroasă categorie de vârstnici are între 70 și 80 de ani, reprezentând 30,8% din apeluri. Din punct de vedere geografic, 38,8% dintre cei care sună provin din mediul rural sau din orașe mici, 32,6% sunt din București, iar 25,2% din orașele mari. Unul din zece apelanți este un aparținător sub 50 de ani care caută ajutor pentru rude.
Principala vulnerabilitate identificată în rândul seniorilor este singurătatea, deoarece 51,5% dintre cei 12.149 de apelanți au declarat că locuiesc singuri. Nevoia de informații de încredere ocupă primul loc în topul solicitărilor, cu 9.478 de seniori care au cerut detalii despre asistență medicală sau menaj. Pe lângă informații, au existat 7.855 de solicitări pentru îngrijire și sprijin în funcție de gradul de dependență, incluzând recomandări pentru servicii medicale la domiciliu sau centre rezidențiale.
Ajutorul material și financiar a fost solicitat de 4.012 seniori, însă ponderea acestor cereri a scăzut în ultimii ani. Această evoluție este legată de creșterea pensiei medii, care a trecut de la 228 de euro în 2015 la 598 de euro în anul 2026. Totodată, 2.190 de persoane au apelat pentru susținere emoțională, iar 1.855 de vârstnici au căutat oportunități de participare socială, cum ar fi voluntariatul, cursuri de educație digitală sau activități în cluburi de seniori pentru a menține o viață activă.
Problema accesului la informații și a izolării sociale este accentuată de disparitățile regionale observate în datele colectate. În timp ce numeroase apeluri vin din București, Muntenia și Transilvania, cele mai puține solicitări sunt înregistrate în regiunile Oltenia, Dobrogea și Banat. Această distribuție poate indica faptul că în anumite zone seniorii cunosc mult mai puțin serviciile sociale disponibile sau că există un grad mai scăzut de informare cu privire la posibilitățile de asistență oferite de instituții și organizații.
Contextul demografic al țării reflectă o presiune crescută asupra serviciilor sociale. Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2026, România avea 3.903.242 de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, ceea ce reprezintă 20,5% din populația totală. Din acest număr, peste 1,36 milioane de persoane declară că locuiesc singure, evidențiind necesitatea unor soluții de îngrijire integrate și a unei comunicări eficiente între comunitate și instituțiile de stat.