Proiectul pentru constituirea viitorului Parc Național Munții Făgăraș a intrat într-o etapă decisivă, așteptând avizul Academiei Române asupra studiului de fundamentare. Acest document reprezintă unul dintre pașii esențiali pentru a putea declanșa procedura administrativă necesară înființării acestei noi arii protejate. După primirea avizului, procesul va necesita acordul autorităților locale din județele Brașov, Sibiu, Argeș și Vâlcea pentru a promova proiectul de hotărâre de guvern.
Dezbaterea de la București, organizată în cadrul campaniei „Parcul Generațiilor”, a evidențiat dificultățile de a crea noi parcuri în România. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că în prezent există un blocaj constant între obiectivele de protecție stabilite la nivel național și interesele comunităților locale. Această tensiune între deciziile centrale și nevoile locale a făcut ca, în ultimii 20 de ani, țara să nu mai înființeze niciun parc național nou.
Problema complexității acestor decizii vine din diversitatea intereselor comunităților afectate. Diana Buzoianu a precizat că „interesul local” include atât organizații care doresc protejarea naturii, cât și administrații preocupate de dezvoltarea economică sau oameni care depind de exploatarea resurselor naturale. Ministrul a subliniat necesitatea găsirii unui compromis care să permită atât protecția mediului, cât și oferirea unor soluții economice viabile pentru comunitățile din zonele respective.
Fundația Conservation Carpathia susține acest proiect de mai mulți ani, punând accent pe dezvoltarea economică a zonelor rurale. Directorii executivi ai fundației, Christoph și Barbara Promberger, au argumentat că parcurile naționale pot genera venituri și locuri de muncă dacă sunt administrate corect. Barbara Promberger a menționat că, la nivel internațional, valoarea economică generată în jurul parcurilor naționale depășește semnificativ costurile publice necesare pentru administrarea acestora.
Importanța resurselor naturale a fost subliniată și de regizorul Dan Dinu, care lucrează la un film despre acest proiect. Acesta a argumentat că parcurile nu sunt doar destinații de vacanță, ci zone vitale pentru supraviețuire. Conform lui Dan Dinu, natura ne oferă hrană, apă și aer curat, fiind o resursă de la care omul nu poate exista independent, motiv pentru care România merită un parc național nou după două decenii de inactivitate.
În prezent, România dispune de un total de 13 parcuri naționale. Acestea ocupă o suprafață de aproximativ 1,3% din întregul teritoriu al țării, conform datelor prezentate de Conservation Carpathia. Campania „Parcul Generațiilor”, realizată de fundație împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, continuă să promoveze rolul acestor zone pentru conservarea naturii și susținerea economiilor locale.