România a înregistrat un sold migrator pozitiv, atrăgând mai mulți rezidenți decât pierdund prin emigrare. Anul trecut, țara a înregistrat 307.592 de imigranți temporari de lungă durată, în comparație cu 205.343 de emigranți. Această diferență reprezintă un sold de 102.249 de persoane care și-au mutat reședința obișnuită în România pentru cel puțin 12 luni. Datele includ atât cetățeni români, cât și străini care au ales să locuiască în țară.
Din perspectiva compoziției demografice, datele Eurostat pentru 2024 indică faptul că 64,5% dintre imigranții veniți în România sunt cetățeni români, în timp ce 35,5% sunt cetățeni străini. În ceea ce privește plecările, din cei aproximativ 215.000 de emigranți raportați în 2024, majoritatea erau români, dar un segment al acestora era format din cetățeni străini. Fenomenul demonstrează că soldul pozitiv nu se bazează doar pe revenirea românilor, ci și pe acumularea de cetățeni străini.
Recrutarea de forță de muncă din Asia este un motor principal al acestui proces. La sfârșitul anului 2024, în România se aflau peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Cele mai mari sectoare care utilizează acest flux de muncitori sunt producția, cu 29.141 de persoane, urmată de construcții, cu 28.538 de angajați, comerțul, cu 20.008, și sectorul HoReCa, care înregistrează 18.844 de lucrători non-UE.
Evoluția este susținută de decizia administrativă luată în anul 2022, când statul a majorat capacitatea de import de forță de muncă. Plafonul anual pentru lucrători a crescut de la 22.000 în 2018 la 100.000 în 2022, nivel menținut în anii următori. În 2024, cererea a depășit acest prag, cu peste 130.000 de solicitări depuse, iar Inspectoratul General de Imigrație a emis peste 106.000 de autorizații de muncă pentru a răspunde nevoilor pieței.
În București, situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din state terțe a fost gestionată de IGI, având ca motiv principal activitatea profesională. Majoritatea acestor persoane provin din Nepal, Turcia și Sri Lanka. Structura datelor pentru 2025 arată că din totalul de 307.592 de imigranți, 180.160 sunt bărbați, ceea ce înseamnă aproximativ 59%. Fluxurile de populație sunt concentrate în grupele de vârstă active, contribuind la dinamica demografică.
Această schimbare de paradigmă reflectă o transformare a profilului migrației în România, de la o țară de emigrare la una de imigrare. Procesul este strâns legat de necesitățile economice și de volumul de avize emise pentru ocupații precum agricultura, construcțiile sau manipularea mărfurilor. Această strategie de atragere a forței de muncă din state precum Nepal sau Sri Lanka a dus la o creștere semnificativă a numărului de rezidenți cu permis de ședere pentru muncă.