România se află în vârful clasamentului european în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor. Conform datelor publicate marți de Eurostat, 60,4% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani din țară locuiesc în spații supraaglomerate. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 26,9%, evidențiind o discrepanță majoră în condițiile de locuire ale generației tinere din România.
În cadrul Uniunii Europene, situația este mult mai favorabilă în alte state membre. România este urmată în acest clasament negativ de Letonia, unde 54,9% dintre tineri locuiesc în gospodării supraaglomerate, și de Bulgaria, cu o pondere de 52,8%. La polul opus se regăsesc țări precum Cipru, cu o rată de doar 3,5%, Irlanda, care înregistrează 7,4%, și Malta, unde indicatorul este de 7,7%.
O caracteristică marcată în România este decalajul dintre tineri și restul populației. În timp ce rata de supraaglomerare pentru segmentul de vârstă 15-29 de ani este de 60,4%, pentru întreaga populație calculată aceasta este de 40,4%. România, alături de Bulgaria și Grecia, reprezintă singurele state membre în care această diferență între tineri și populația totală depășește pragul de 20 de puncte procentuale, indicând o presiune sporită asupra tinerilor.
Analizând datele pe categorii de vârstă, se observă că rata supraaglomerării tinde să scadă pe măsură ce persoanele în vârstă cresc. În anul 2025, indicatorul a fost de 30,1% pentru cei cu vârste între 15 și 19 ani, scăzând la 28,7% pentru grupa de vârstă 20-24 de ani și la 21,8% pentru categoria de 25-29 de ani. Această tendință arată că dificultățile de locuire sunt cele mai acute la începutul maturității.
Metodologia Eurostat pentru definirea unei locuințe supraaglomerate nu se limitează la numărul de persoane, ci include și numărul de camere disponibile. O gospodărie este considerată supraaglomerată dacă nu are cel puțin o cameră pentru întreaga familie, câte o cameră pentru fiecare cuplu și câte o cameră pentru fiecare persoană singură de peste 18 ani. Regula se aplică și pentru adolescenți și copii, necesitând un număr specific de camere pentru a evita supraaglomerarea.
Problematica locuințelor și a condițiilor de viață în Europa este un subiect constant de monitorizare pentru instituțiile comunitare. În contextul economic actual, Uniunea Europeană alocă resurse semnificative pentru diverse proiecte, inclusiv suma de 500 de milioane de euro destinate cercetării și inovării. Aceste investiții vizează dezvoltarea unor soluții care pot influența, pe termen lung, infrastructura și standardele de viață în statele membre.