Profilul migrațional al României traversează o schimbare semnificativă, transformându-se dintr-o țară de emigrație într-una de imigrație. Monitorul Social a raportat vineri, 30 octombrie, că țara înregistrează un sold migrator pozitiv pentru al patrulea an consecutiv. Această evoluție indică faptul că numărul persoanelor care aleg să se stabilească pe teritoriul României este acum mai mare decât cel al celor care decid să părăsească țara.
Conform datelor oficiale analizate de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert, România a înregistrat aproape 280.000 de locuitori în plus în perioada 2022-2025. Evoluția cifrelor arată o tendință constantă a soldului migrator: 97.114 persoane în 2022, 66.065 persoane în 2023, 48.716 persoane în 2024 și 66.920 persoane în 2025. Aceste statistici confirmă faptul că procesul de stabilire a unei rezidențe de lungă durată, de peste 12 luni, este în creștere.
Un aspect esențial al acestor date este că imigranții nu sunt doar cetățeni străini. În anul 2024, datele Eurostat au indicat faptul că, din totalul de 287 de mii de imigranți de lungă durată, aproximativ două treimi, adică 184,7 mii de persoane, erau cetățeni români care s-au întors în țară. Acești repatrieri provin din destinații care au fost, în ultimele decenii, puncte principale de emigrare pentru români, precum Germania, Canada, Italia sau Spania.
Pe lângă cetățenii români reveniți, fluxul migratori include și cetățeni străini din diverse regiuni. Cetățenii ucraineni reprezintă 13% din totalul imigranților, veniți în urma războiului din țara lor. De asemenea, s-au înregistrat volume mari de imigranți din Nepal, cu 15 mii de persoane, și din Sri Lanka, cu 7 mii de persoane, deși aceste numere sunt mai mici comparativ cu anul precedent.
În ceea ce privește migrația definitivă, datele furnizate de INS arată că, în anul 2025, cei mai mulți imigranți au venit din Republica Moldova și Ucraina. Migrația definitivă este de obicei marcată de dobândirea cetățeniei după câțiva ani de ședere. Această categorie de migranți include și persoanele care revin în România după perioade lungi de locuire în străinătate, marcând o inversare a fluxurilor de mișcare a populației.
Statisticile privind migrația de lungă durată sunt monitorizate prin indicatori care măsoară șederea de peste 12 luni într-o țară. În cadrul cadrului european, aceste date sunt corelate cu cele furnizate de Eurostat și de Institutul Național de Statistică, oferind o imagine clară asupra dinamicii demografice și a modului în care fluxurile de populație influențează structura socială a statelor membre.