Județele Suceava și Sălaj au înregistrat cele mai ridicate rate ale fertilității din România în anul 2024, conform estimărilor recente furnizate de Eurostat. Suceava a atins un nivel de 1,81 copii per femeie, iar Sălaj s-a situat la 1,80 copii. Aceste două unități administrative sunt singurele din țară care reușesc să depășească pragul de 1,75, într-o comparație națională care evidențiază disparități demografice semnificative între regiunile românești.
La polul opus al acestui clasament, județul Ilfov a înregistrat cea mai mică valoare din România, cu o rată de 1,09 copii per femeie. Următoarele valori scăzute au fost înregistrate în Mehedinți, cu 1,16, și în Gorj, cu 1,17. Bucureștiul și Clujul se situează, de asemenea, în partea inferioară a distribuției, înregistrând valori de 1,23, respectiv 1,22 copii per femeie, ceea ce subliniază diferența dintre zonele de frontieră și centrele urbane sau de proximitate față de capitală.
După liderii clasamentului, alte județe românești au prezentat valori peste media europeană, dar sub pragul de 1,75. Harghita a avut o rată de 1,64 copii per femeie, urmată de Giurgiu cu 1,57. Ialomița și Mureș au înregistrat câte 1,55, Brașov 1,54, iar Covasna 1,53. Deși aceste regiuni depășesc media UE, ele rămân sub nivelul de aproximativ 2,1 copii per femeie, care este considerat pragul necesar pentru înlocuirea naturală a generațiilor.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a fost de 1,34 copii per femeie în 2024, reprezentând cel mai scăzut nivel de la începutul seriei monitorizate în 2001. Analiza regională realizată de Eurostat include 1.165 de regiuni, dintre care 714 se află peste media europeană și 439 sunt sub această medie. În România, datele pentru cele 42 de unități administrative, care includ toate județele și Bucureștiul, sunt marcate drept estimări și pot fi revizuite ulterior.
Indicatorul ratei totale a fertilității este un calcul ipotetic bazat pe ratele pe vârste observate într-un an și nu reprezintă numărul real de copii născuți de femeile respective. Acest parametru permite compararea teritoriilor, însă nu explică cauzele diferențelor dintre județe și nu poate fi utilizat ca o prognoză directă a evoluției populației. Pentru planificarea infrastructurii sau a serviciilor, acest indicator trebuie analizat împreună cu datele privind mortalitatea, migrația și structura pe vârste a populației.
În contextul demografic european, rata fertilității a scăzut de la 1,38 în 2023 la 1,34 în 2024. Această scădere reflectă o tendință generală în cadrul Uniunii Europene, unde valorile au variat între 1,34 și 1,57 în ultimele două decenii. Chiar și regiunile cu cele mai mari valori, precum cele din Franța sau Bulgaria, sunt singurele care depășesc pragul de 2,1 copii per femeie.